cu totii stim ca acloolul, consumat in cantitati mic poate fi foarte benefic pentru organismul nostru. insa un consum exagerat de alcool este foarte periculos. el ne afecteaza sistemul nergos, ficatul si inima.

Efectul alcoolului, consumat excesiv ÅŸi zilnic este dezastruos asupra sistemului nervos.

Cel mai grav efect este asupra creierului, ceea ce se constată atât prin examene speciale de laborator, cât şi clinic. Astfel, tomografiile computerizate la alcoolici au arătat o atrofie a creierului şi în .special a lobilor frontali. Creierul devine mai mic la alcoolici, ceea ce explică scăderea funcţiilor intelectuale, pierderea memoriei, a autocontrolului, a puterii de judecată şi a voinţei, ajungându-se cu timpul la tabloul de demenţă alcoolică. Am amintit delirul alcoolic (crizele de „delirium tremens" = delir cu tremurături generalizate şi halucinaţii), polinevritele şi paraliziile alcoolice.

La un grad de imbibatie alcoolica mai mare de 3÷4‰ este paralizat trunchiul cerebral cu risc vital, respiratia se incetineste si poate fi urmata de stop cardiac si chiar de deces. Pariuri prostesti, unde golirea unei sticle pline de tarie este considerata o fapta de barbatie, duce la concentratii mari de alcool in sange incat se poate instala o intoxicatie alcoolica cu risc vital.
Potrivit datelor serviciilor de sănătate din diferite ţări, aproape jumătate din pacienţii clinicilor psihiatrice sunt alcoolici.


Folosirea abuzivă de băuturi alcoolice are efecte dăunătoare asupra inimii, din care amintim:

— Efecte aritmogene ale alcoolului. Există persoane care, fără să facă uz cronic de alcool, chiar cu ocazia unui abuz izolat, fac tulburări din partea inimii: resimt brusc palpitaţii şi respiraţie dificilă. Electrocardiograma arată tulburări de ritm: tahicardie, extrasistole, fibrilaţie atrială, din fericire trecătoare.

Astfel de persoane trebuie însă să evite orice abuz de alcool, pentru a preveni aceste incidenţe neplăcute care apar (şi sunt frecvente) în cursul unor petreceri obositoare aşa-numitul „sindrom cardiac de sărbătoare".

— Alcoolicii cronici suferă de cardiomiopatie alcoolică suferinţă gravă, care poate să provoace moarte subită. Este vorba de acţiunea directă şi cronică a alcoolului asupra muşchiului inimii, la care se adaugă un deficit de vitamine (mai ales din grupul B — vitamina Ba).

— Este cunoscută „inima băutorilor de bere” mărită şi dilatată, la băutorii excesivi de bere.

Discuţii contradictorii au fost provocate de unele rezultate surprinzătoare de ordin statistic, potrivit cărora un consum redus (moderat) de alcool (îndeosebi de vin) ar avea efect favorabil asupra sănătăţii şi anume ar scădea riscul de boală coronariană (cardiopatie ischemică, infarct miocardic) prin scăderea colesterolului. Această acţiune favorabilă este însă greu de demonstrat şi ţinând seama şi de efectele nocive ale alcoolului, ar fi imprudent să comunicăm un astfel de mesaj populaţiei, când graniţa spre alcoolism este atât de uşor de trecut.

Evitarea, sau cel puţin moderaţie şi ponderaţie în folosirea băuturilor alcoolice sunt sfaturile cele mai sigure. Literatura medicala stiintifica arata ca bautul moderat este asociat cu o crestere a sperantei de viata atat la populatia generala, cat si la pacientii cu boala cardiaca ischemica. Alcoolul (in special vinul rosu) si-a dobandit in ultimii 5 ani un nou statut, gratie semnalelor pozitive transmise de unele studii care au consolidat evidenta epidemiologica si au facut lumina in mecanismele biologice. "Efectele benefice ale unui consum moderat de alcool confera: protectie cardiovasculara prin reducerea riscului cardiovascular, modificari favorabile ale profilului lipidic – cresterea cu 30% a HDL-colesterolului (bun), creste activitatea trombolitica (fluidizeaza sangele); scade tromboza mediata prin plachete (scade formarea cheagului sanguin), are efecte favorabile pe profilul hormonal, reduce insulinorezistenta si micsoreaza riscul diabetogen, are efect antioxidant semnificativ si efecte antiinflamatorii


Efectul dăunător al băuturilor alcoolice asupra ficatului este cunoscut de multă vreme de medici. Astfel, încă din secolul trecut s-a făcut legătura dintre alcoolismul cronic şi dezvoltarea cirozei hepatice, care din nefericire, constituie un stadiu foarte avansat al suferinţei hepatice prin alcool. Ficatul este proiectat sa metabolizeze maximum 10 ml de alcool pur intr-o zi. Trebuie stiut ca 30-35% dintre ciroze sunt ciroze alcoolice.. Maximum de 10 ml alcool pur pe zi inseamna urmatoarele cantitati de bauturi acceptate de ficat: 150 ml de vin, 330-350 ml bere, iar dintre tarii ficatul accepta 20-30 ml zilnic de votca, coniac, whisky. Absorbtia alcoolului se face 10% in stomac si 90% in intestinul subtire. Ciroza apare la un consum de 10 ml de tarie pe zi pe o perioada de 10-15 ani. Daca in aceasta vreme se intrerupe periculosul obicei, leziunile in ficat pot fi reversibile. Steatoza alcoolica, adica incarcarea grasa a ficatului din pricina alcoolului, se instaleaza dupa 3-4 ani de bautura zilnica de tarii.

Până acum nu s-a acordat însă suficientă atenţie stadiilor incipiente ale leziunilor hepatice alcoolice, care preced instalarea cirozei. Cercetările recente au precizat aspectele clinice şi microscopice ale acestor leziuni, ceea ce permite o depistare precoce a ficatului alcoolic, condiţie importantă pentru prevenirea trecerii în ciroza alcoolică.

Cel mai mare duşman al ficatului nostru este alcoolul, apoi stresul şi obiceiurile alimentare nesănătoase. Cantitatea mare de alcool îngurgitată zilnic duce la o inflamare a ficatului şi la grave perturbări în funcţionarea lui, toate acestea culminînd cu ciroza sau alte boli grave. In intoxicaţia cronică cu alcool leziunile ficatului se constituie treptat şi în mod ascuns (înşelător) în decurs de 5 —10 ani, trecînd prin mai multe faze succesive:

— faza de alterări ale structurilor subcelulare hepatice;

— faza de steatoza hepatică („ficat gras"), în care ficatul se încarcă cu
grăsimi care sufocă celulele hepatice;

— faza de hepatită alcoolică (cu analize hepatice pozitive);

— faza de fibroză şi ciroză.

Evoluţia spre ciroză este favorizată şi de o nutriţie insuficientă (malnutriţie), mai ales prin lipsa de proteine superioare în alimentaţie (carne, lapte). Alcoolicul are tendinţa să-şi cheltuiască banii mai mult cu băutura decât cu hrana, la care se adaugă şi pierderea apetitului (prin gastrita alcoolică şi digestiile dificile).
Viitorul bolnavului depinde de un diagnostic cât mai precoce al leziunilor hepatice alcoolice, înainte de instalarea cirozei (care se face tăcut, lent, fără dureri, fără semnalizări ameninţătoare din timp).

Cum se poate recunoaşte în timp util ? Pe plan clinic ficatul apare mărit, iar bolnavul are stigmatele de alcoolism: varicozităţi pe obraji, angioame stelare, eritroză palmară („palmele roşii"), insuficienţă testiculară (la bărbaţi), amenoree (la femei).

Demn de semnalat este faptul că leziunile hepatice alcoolice nu se traduc prin pozitivarea testelor hepatice uzuale (timol, GPT), ci prin alte teste (cum este gamma-glutamil-transferaza serică) pe care le prescrie medicul.

Decisiv pentru diagnostic este examenul histologic prin puncţia-biopsie hepatică. în concluzie, diagnosticul precoce de suferinţa hepatică alcoolică este esenţial pentru viitorul bolnavului, în vederea unui tratament eficace, înainte de instalarea cirozei.

în aceste stadii timpurii, descoperite la timp, bolnavul poate fi recuperat complet prin: abţinerea de la alcool, o dietă hrănitoare corespunzătoare, medicamente hepatotrope (apilarnil, silimarin, electovit etc.), vitamine din grupul B.

sursa imaginii www.freedigitalphotos.net

---

Tag-uri: inima, ficat, sistem nervos

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 16 October '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---