Este evacuarea rară (la un interval de peste 48 de ore), dificilă, de consistenţă crescută şi incompletă a materiei fecale.
Se poate datora unor cauze multiple subiective (educare rea şi nereglată a evacuării materiei fecale), nespecifice (exces de laxative pe perioade îndelungate, alte medicamente ce au drept efect secundar constipaţia) sau specifice (organice).

Constipaţia habituală (primară, simplă) nu are cauze evidente şi poate alterna cu faze compensate. Este mai frecventă la femei, ca şi la cei din mediul urban. Cauzele probabile sunt: alimentaţie săracă în reziduuri şi bogată în alimente rafinate (pâine albă, brânzeturi, carne), fără fibre vegetale, sedentarismul (prin reducerea tonusului muscular), statul la pat un timp îndelungat (prin absent a unor stimuli specifici activităţii normale), factori psihici sau conjuncturali, intoxicaţii cu nicotină, opiacee, plumb.

Alte cauze posibile sunt indirecte şi secundare unor altor boli (apendicită, colecistopatii, ulcere gastrice şi duodenale). Utilizarea excesivă de laxative, purgative sau clisme poate conduce la constipaţie prin lipsa de umplere corespunzătoare a intestinului gros. Alte cauze se referă la evacuarea dificilă: tocirea reflexului de defecare prin inhibiţie fortuită, lipsa de deschidere reflexă a sfincterului anal etc.

Constipaţia simptomatică (organică) este legată de existenţa unor alte afecţiuni gastrointestinale (tumori, stricturi cicatriceale), unor leziuni ale canalului anal (fisuri anale, hemoroizi etc), unor tulburări hormonale (hiper-foliculinemie la femei) etc.

Constipaţia funcţională (ocazională) este legată de schimbarea obiceiurilor alimentare, de deplasări, de consumul anumitor medicamente etc. Este de menţionat că există numeroase medicamente care pot induce ca efect secundar constipaţia: antiacizi, anticolinergici, fierul, antidepresive, hipotensoare, diuretice etc.

In toate aceste forme de constipaţie, simptomatologia are unele elemente comune: scaune la 2—4 zile, scaun cu aspect de schibale (uneori cu masă lichidă — falsă diaree datorită dezvoltării în exces a florei de fermentaţie), senzaţie de disconfort, balonare, dureri în abdomen. In cazuri mai grave se poate forma un fecslom greu de eliminat, apar simptome toxice (intoxicaţie cecală) etc. Constipaţia prelungită poate duce la megacolon.

Tratamentul, după eliminarea cauzelor (dacă acestea pot fi găsite), începe cu reeducarea reflexelor de defecare (scaune la ore fixe, de obicei dimineaţa, după micul dejun), o alimentaţie bogată în reziduuri, mese la ore regulate, restabilirea unei bune funcţii musculare (eliminarea sedentarismului) etc. Nu se recomandă laxative şi purgative în tratament prelungit.

Diete de fibre: fibrele dietetice sunt substanţe polizaharidice ce nu sunt digerate în intestinul subţire şi ajung nedigerate în colon, ducând la creşterea masei de materii fecale. Lipsa acestor fibre duce la scăderea cantităţii de materii fecale, ce devin insuficiente pentru stimularea intestinului şi astfel va apărea constipaţia. Un regim bogat în fibre dietetice va mări cantitatea scaunului în 24 de orc, va stimula peristaltismul colonie şi va combate constipaţia.

La noi in ţară pâinea neagră, pâinea Graham, preparatele de tărâţe de grâu cu lapte vor aduce aportul de fibre necesar.

Boala se manifestă prin tulburări digestive: greţuri, vărsături, dureri abdominale, diaree etc, tulburări toxice, de natură alergică sau chiar nervoasă.

Diagnosticul se bazează pe evidenţierea larvelor în materiile fecale şi in bilă.
Tratamentul constă în administrarea de thiabendazol

Sursa Imaginii - freeschoolclipart.com

---

Tag-uri: rect, alimentatie, sedentarism

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 19 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---