Statistics:
Visits: 1,523 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Cele zece grupe alimentare
Q: | Intreaba despre Cele zece grupe alimentare |
În funcţie de provenienţă şi în raport cu unele caracteristici nutritive, există zece grupe de alimente.
I. Carnea şi derivatele acesteia. Folosim carnea provenită de la mamifere (domestice şi sălbatice), păsări (domestice şi sălbatice), peşti (de apă dulce şi de mare), mai rar de la crustacee, moluşte, amfibii ş.a. Carnea reprezintă o sursă principală de proteine (18—22%), având valoare biologică ridicată.
II. Laptele şi produsele lactate. Se consumă lapte de vacă, de oaie, mai puţin de capră şi de bivoliţă. Laptele este apreciat drept un aliment complet şi o sursă de proteine de calitate superioară (între care se numără cazeina, lactoalbumina). Este de asem enea o sursă importantă de calciu. Precipitarea cazeinei stă la baza preparării brânzeturilor.
III. Ouăle. Se folosesc ouăle de găină şi — mai rar — cele de raţă, gâscă,curcă etc, aliment valoros, cu proteine de calitate superioară şi grăsimi uşor digerabile. Se consideră că un singur ou poate acoperi 2—4% din nevoile energetice ale organismului, 10% din necesarul de aminoacizi, 25,% din nevoile de fier, 15% din cele de zinc şi 10% din cele de vitamine.
IV. Grăsimile alimentare. Includ grăsimi animale (untul, slănina, untura, smântâna, seul, uleiul de peşte ş.a.), grăsimi vegetale (uleiuri de floarea-soarelui, soia, măsline, germeni de porumb etc.) şi grăsimi de origine mixtă (margarina). Grăsimile animale sunt bogate în acizi graşi saturaţi, iar cele vegetale în acizi nesaturaţi. Această grupă este importantă în special pentru valoarea calorică înaltă şi pentru aportul de vitamine liposolubile.
V. Cerealele şi derivatele lor se remarcă printr-un conţinut ridicat de glucide, graţie căruia aportul lor energetic în alimentaţia umană este pe primul loc. Se folosesc boabele de grâu, secară, orez, ovăz, orez, porumb.
VI. Legumele sunt tot alimente de origine vegetală cu un mare conţinut de apă. Substanţa uscată este reprezentată mai ales de glucide (glucoza, fructoză, zaharoză, amidon, celuloză). Proteinele sunt ceva mai bine reprezentate în leguminoasele uscate, iar lipidele în seminţele oleaginoase. Legumele sunt o sursă importantă de vitamine şi minerale.
VII. Fructele conţin în principal apă, glucide cu moleculă mică,celuloză,săruri minerale, vitamine, substanţe aromate.
VIII. Zahărul şi produsele zaharoase sunt alimente obţinute prin procese industriale,
caracterizate printr-o concentraţie crescută de material glucidic şi prin aport caloric mare In volum restrâns. Constituie o grupă relativ nouă, a cărei pondere a crescut deja prea mult în alimentaţia umană.
IX. Băuturile nealcoolice. Aici includem apa potabilă, apele minerale, sifonul, ceaiurile, sucurile de fructe şi legume, cafeaua etc.
X. Condimentele se adaugă preparatelor culinare pentru a le dă un gust plăcut şi nu au o valoare nutritivă propriu-zisă.
Sursa Imaginii - freedigitalphotos.net
I. Carnea şi derivatele acesteia. Folosim carnea provenită de la mamifere (domestice şi sălbatice), păsări (domestice şi sălbatice), peşti (de apă dulce şi de mare), mai rar de la crustacee, moluşte, amfibii ş.a. Carnea reprezintă o sursă principală de proteine (18—22%), având valoare biologică ridicată.
II. Laptele şi produsele lactate. Se consumă lapte de vacă, de oaie, mai puţin de capră şi de bivoliţă. Laptele este apreciat drept un aliment complet şi o sursă de proteine de calitate superioară (între care se numără cazeina, lactoalbumina). Este de asem enea o sursă importantă de calciu. Precipitarea cazeinei stă la baza preparării brânzeturilor.
III. Ouăle. Se folosesc ouăle de găină şi — mai rar — cele de raţă, gâscă,curcă etc, aliment valoros, cu proteine de calitate superioară şi grăsimi uşor digerabile. Se consideră că un singur ou poate acoperi 2—4% din nevoile energetice ale organismului, 10% din necesarul de aminoacizi, 25,% din nevoile de fier, 15% din cele de zinc şi 10% din cele de vitamine.
IV. Grăsimile alimentare. Includ grăsimi animale (untul, slănina, untura, smântâna, seul, uleiul de peşte ş.a.), grăsimi vegetale (uleiuri de floarea-soarelui, soia, măsline, germeni de porumb etc.) şi grăsimi de origine mixtă (margarina). Grăsimile animale sunt bogate în acizi graşi saturaţi, iar cele vegetale în acizi nesaturaţi. Această grupă este importantă în special pentru valoarea calorică înaltă şi pentru aportul de vitamine liposolubile.
V. Cerealele şi derivatele lor se remarcă printr-un conţinut ridicat de glucide, graţie căruia aportul lor energetic în alimentaţia umană este pe primul loc. Se folosesc boabele de grâu, secară, orez, ovăz, orez, porumb.
VI. Legumele sunt tot alimente de origine vegetală cu un mare conţinut de apă. Substanţa uscată este reprezentată mai ales de glucide (glucoza, fructoză, zaharoză, amidon, celuloză). Proteinele sunt ceva mai bine reprezentate în leguminoasele uscate, iar lipidele în seminţele oleaginoase. Legumele sunt o sursă importantă de vitamine şi minerale.
VII. Fructele conţin în principal apă, glucide cu moleculă mică,celuloză,săruri minerale, vitamine, substanţe aromate.
VIII. Zahărul şi produsele zaharoase sunt alimente obţinute prin procese industriale,
caracterizate printr-o concentraţie crescută de material glucidic şi prin aport caloric mare In volum restrâns. Constituie o grupă relativ nouă, a cărei pondere a crescut deja prea mult în alimentaţia umană.
IX. Băuturile nealcoolice. Aici includem apa potabilă, apele minerale, sifonul, ceaiurile, sucurile de fructe şi legume, cafeaua etc.
X. Condimentele se adaugă preparatelor culinare pentru a le dă un gust plăcut şi nu au o valoare nutritivă propriu-zisă.
Sursa Imaginii - freedigitalphotos.net
- Ce este dispensarizarea (11167 visits)
- Despre sange - elementele figurate eritrocite, leucocite, trombocite (9540 visits)
- Ce este cortizonul (8982 visits)
- De ce ne vajaie capul (8745 visits)
- Bolile globulelor albe (6267 visits)
- Ce este diureza (5797 visits)
- Despre scoarta cerebrala (5468 visits)
- Afectiunile endocrine si tratarea lor in statiuni (5369 visits)
- Notiuni despre igiena copilului si a adolescentului (4878 visits)
- Care sunt alimentele permise si nepermise pentru cardiaci (4431 visits)
- Ce este congestia pulmonara (4227 visits)
- Ce este coagularea sangelui (4206 visits)
- Ce importanta are bromura ? (4145 visits)
- Ce este formolul (4085 visits)
- Despre undele ultrascurte (3680 visits)
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
Categorie: Sanatate - ( Sanatate - Archiva)
Data Adaugarii: 19 February '08
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :