Alimentaţia a jucat totdeauna un rol de prim ordin în viaţa omului (atât ca individ, cât şi ca fiinţă socială). Calităţile şi defectele acesteia influenţează în mod hotărâtor starea de sănătate.

Ştiinţa modernă a nutriţiei nu face decât să aprofundeze numeroasele faţete ale legăturii fundamentale dintre om şi aliment. Metabolismul general al organismului — deci totalitatea reacţiilor biochimice — îşi are drept punct de plecare alimentele ingerate.

În compoziţia alimentelor intră următoarele grupe de substanţe: proteinele, lipidele (grăsimile), glucidele (hidraţii de carbon sau zaharurile), sărurile minerale, vitaminele şi apa. Energia necesară fun cţionării organismului este furnizată doar de primele trei grupe; acestea constituie deci factorii nutritivi energogeni.

În plus, aceste substanţe au şi rol plastic, de refacere a ţesuturilor uzate. în ceea ce priveşte mineralele şi vitaminele, ele îndeplinesc mai ales funcţia de catalizatori ai proceselor biochimice, iar apa, după cum se ştie, este mediul indispensabil de desfăşurare a vieţii celulare.

Proteinele sunt substanţe de o mare complexitate. Unităţile constructive de bază ale lor sunt molecule mai simple, denumite „aminoacizi". în structura corpului uman se găsesc 30 de astfel de aminoacizi, din care 8 sunt consideraţi esenţiali, pentru că nu pot fi sintetizaţi şi trebuie să fie obţinuţi obligatoriu din alimente.

Valoarea biologică a proteinelor alimentare este dictată de conţinutul lor de aminoacizi esenţiali. Sursele de proteine cele mai importante pentru om sunt: carnea şi derivatele din carne, laptele şi brânzeturile, ouăle, leguminoasele uscate, punea, pastele făinoase, nucile.

Lipidele sunt constituite din acizi graşi şi glicerol. Când acizii graşi nu conţin duble legături în moleculă, ei poartă numele de „saturaţi"; acizii graşi „ne saturaţi" conţin astfel de legături. Sursele de grăsimi pentru om sunt: untul şi margarina, smântâna, slănina, untura, seul, uleiurile vegetale, laptele, carnea grasă, gălbenuşul de ou, brânzeturile grase, nucile, alunele etc.

Glucidele alimentare includ un grup larg de substanţe, printre care: unele cu o moleculă mai mică (glucoza şi fructoza, care sunt monozaharide); zaharoza (zahărul propriu-zis), lactoza şi galactoza, care sunt dizaharide. Amidonul (din cereale şi legume), glicogenul (din muşchi şi ficat), celuloza şi hemiceluloza (din vegetale) sunt glucide cu o moleculă complexă. Sursele de glucide importante pentru om sunt: zahărul şi produsele zaharoase, făinoasele, pâinea, leguminoasele uscate, legumele şi fructele.

Apa este introdusă în organism ca atare sau cu alimentele propriu-zise, din a căror compoziţie face parte în diferite proporţii.

Elementele minerale necesare omului sunt de obicei clasificate în două subgrupe: cele cu un aport zilnic relativ mai mare, de ordinul gramelor, denumite „macroelemente" (calciul, fosforul, potasiul, sulful, clorul, sodiul, magneziul); altele sunt necesare organismului în doze mai mici şi poartă numele de „micro-" sau „oligoelemente" (fierul, iodul, fluorul, zincul, cuprul, cobaltul etc).

În funcţie de solubilitatea lor vitaminele se împart tot în două clase: unele se dizolvă în grăsimi (vitaminele A, D, E, K), altele se dizolvă în apă (vitaminele B^ B2, B6, B12, PP, acidul folie, biotina, acidul pantotenic, C).

Fără a mai intra în detalii, să reţinem că alimentele de origine naturală, îndeosebi legumele şi fructele, sunt surse importante de minerale şi vitamine.

Sursa Imaginii - freedigitalphotos.net

---

Tag-uri: vitamine, glucide, proteine

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 19 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---