Este şi mai apropiată de noţiunea stilului indirect, dar, în timp ce stilul ne conduce şi spre o viziune grafică, vorbirea indirectă ne îndreaptă spre transmiterea unor idei şi simţăminte, mijlocită între cel care comunică şi cel care recepţionează mesajul, din punctul de vedere al unui singur vorbitor, cu ajutorul unor verbe de adresare (spune, zice) şi al conjuncţiei că. Sunt două forme complementare, utilizate după necesitatea comunicării.

NOTĂ: După modernizarea concepţiei privind abordarea studiului literaturii române, primită în general, cu înţelegere şi bunăvoinţă de cei care trudesc permanent la catedră, s-au ivit mai multe tendinţe de sprijin pentru tinerii care erau chemaţi să-şi însuşească noua metodologie. Au apărut îndrumare, cu rsuri explicative, teste şi variante - toate bine intenţionate şi, în mare măsură, reuşite.

Variantele, mai restrânse, de manuale şcolare, aprobate pentru clasele a XI-a şi a XII-a cuprind şi reflectă în mare măsură aceste tendinţe, precum şi explicarea conceptelor operaţionale cerute, dar, în mod dispersat şi, uneori, incomplet. Dorinţa noastră a fost să revedem toate aceste variante, să le sistematizăm şi să le oferim tinerilor studioşi armonizate, clare, accesibile, operative, cu un larg sens aplicativ, într-o relaţia directă cu programele şcolare.

---

Tag-uri: gramatica

---

Categorie: Comentarii  - ( Comentarii - Archiva)

Data Adaugarii: 09 November '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---