Fiecare text complet trebuie să poarte un titlu: numirea operei de către autor. Titlul nu se alege la voia întâmplării. Uneori el arată tema, exprimată în câteva cuvinte; alteori, reia numele personajului principal, singur sau cu determinant: al zonei geografice, al perioadei istorice, al unui sentiment ori al unei întâmplări deosebite.

Titlul este dat de autor, dar, câteodată, este sugerat de editor; unele variante de titluri, pentru romanul de factură balzaciană, al lui George Călinescu, ar fi fost: Părinţii Otiliei, sau Istoria unei moşteniri, dar Enigma Otiliei, titlu sugerat de editor, s-a dovedit a fi cel mai potrivit, acceptat şi de autor şi îmbrăţişat de public. Uneori, titlul implică subiectivitatea creatorului sau intenţia lui principală de comunicare.

Au fost şi opere fără titlu (manuscrise foarte vechi şi incomplete), al cărui titlu a fost dat de descoperitorul sau editorul manuscrisului. în poezia modernă, se întâlnesc lecturi fără titlu (câteodată fără semne de punctuaţie), care sunt trecute la cuprins după primul vers.

Titlul rămâne emblema de reclamă a operei.

---

Tag-uri: literatura

---

Categorie: Comentarii  - ( Comentarii - Archiva)

Data Adaugarii: 09 November '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---