Statistics:
Visits: 3,564 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Ce este hemostaza
Q: | Intreaba despre Ce este hemostaza |
Hemostaza consta in oprirea unei hemoragii. Poate fi spontana sau terapeutica (medicala si chirurgicala). Hemostaza spontana se produce prin coagularea sangelui.
Coagularea este un proces chimico-enzimatic complex care trece prin doua faze:
a) transformarea protrombinei din sange in trombina;
b) transformarea fibrinogenului in fibrina sub actiunea trombinei.
Activarea protrombinei in trombina se face sub influenta ionilor de calciu si a substantelor tromboplastice de natura enzimatica (substante de con-
stitutie lipoprotidica cu origine plachetara, tisulara).
In caz de plagi, tesuturile distruse pun si ele in libertate tromboplastine. Lipsa de tromboplastine duce la stari hemoragice grave, dintre care hemofilia este cea mai frecventa.
Dupa ranire, vasoconstrictia loca la are ca rezultat o diminuare a hemoragiei. Trombocitele iesite din lumenul vascular se aglutineaza la nivelul leziunii, formand un cheag alb. Majoritatea anticoagulantelor, ca: hirudina, heparina, parafina, impiedica aglutinarea.
Trombocitele secreta tromboplastina, care produce transformarea fibrinogenului in profibrina, un stadiu intermediar spre fibrina. Fibrina formeaza o retea in ochiurile careia se aglutineaza hematiile si se constituie astfel cheagul rosu.
Cheagul se lipeste de peretele vascular prin trombocitele aglutinate la locul leziunii,iar fibrina care se formeaza, il face sa adere si il leaga mai strans, pe o suprafata mai mare.
Mai tarziu, cheagul se retracta, atragand datorita aderentei sale, peretele vascular; in acest fel, elasticitatea vasului si aderenta cheagului constituie factori importanti de hemostaza.
Retractarea nu poate avea loc in lipsa trombocitelor. Dupa 24-48 de ore, cheagul se dizolva progresiv printr-un proces de fibrinoliza. in cazul hemoragiilor intracavitaresi intratisulare, hemostaza se produce prin egalizarea presiunii sangelui revarsat si a celui din vasul lezat.
O punctie de evacuare a sangelui poate face sa reapara hemoragia. Hemostaza medicala se face cu ajutorul substantelor vasoconstrictoare (adrenalina, efedrina, ergotina) al coagulantelor {apa oxigenata, alaun, perclorura de fier), care se aplica local si prin opoterapie organica si sanguina.
Opoterapia hemostatica se sprijina pe intrebuintarea substantelor tromboplastice. Vitamina K este absolut necesara formarii de protrombina si se administreaza intramuscular 5-30 mg. Vitamina C favorizeaza, de asemenea, trombogeneza (750 mg zilnic).
Ionii de calciu contribuie la activarea protrombinei in trombina (calciu clorat 10%, 10 ml strict intravenos, sau calciu gluconic 10%, intravenos sau intramuscular).
Extractele apoase de organe au rolul de a activa procesul de trombinogeneza, constituind o adaugare de tromboplastine. Se folosesc extracte de rinichi, plaman, ficat (hemosistan, clauden). Se administreaza 10 ml, de 3-4 ori pe zi.
Pentru aplicarea locala se foloseste trombina pura, sub forma de pasta, spuma sau burete, si pelicula de fibrina. Aplicarea lor locala poate sa opreasca hemoragii importante, mai ales viscerale. Sangele, plasma precum si toti derivatii sangelui, sub forma de transfuzii, constituie tratamentul cel mai eficace si fiziologic al hemoragiei.
Actiunea se bazeaza pe restabilirea masei sanguine, stimularea reactiilor de aparare a organismului, aportul de hormoni si elemente necesare coagularii, ca: protrombina si tromboplastine.
Hemostaza spontana ajutata mai ales de mijloace medicale poate sa opreasca hemoragii mici si mijlocii. Cand aceasta hemostaza nu reuseste sau hemoragia se repeta, determinand o anemiere progresiva a bolnavului, se indica hemostaza chirurgicala.
Hemostaza chirurgicala poate fi provizorie si definitiva. Hemostaza provizorie este interventia de urgenta care are scopul de a opri hemoragia pentru un timp limitat. Este o metoda de necesitate si trebuie transformata cat mai urgent intr-o hemostaza definitiva.
Se realizeaza prin pozitia segmentului lezat si prin compresiune locala sau la distanta. Pozitia segmentului lezat: prin ridicarea in sus a unui membru putem opri o mica hemoragie venoasa.
Indoirea puternica a gambei pe coapsa sau a antebratului pe brat este hemostatica.
Putem mari efectul daca in indoitura genunchiului sau cotului introducem un sul de tifon si daca legam puternic intre ele cele doua segmente. Compresiunea la distanta se face prin intermediul partilor moi, apasand pe artera intr-un punct unde este mai accesibila, punct situat intre inima si rana care sangereaza.
Se poate realiza prin compresiune digitala sau prin compresiune circulara. Hemostaza provizorie prin compresiune locala se face prin strivire (cu o pensa hemostatica se striveste vasul care sangereaza), prin tamponare (se indeasa o mesa de tifon in adancimea unei rani sangerande si apoi se aplica un pansament strans timp de 48 de ore), prin pansament compresiv (in cazul ranilor superficiale).
Hemostaza definitiva (ligatura vasului, sutura vasului), este metoda ideala.
Coagularea este un proces chimico-enzimatic complex care trece prin doua faze:
a) transformarea protrombinei din sange in trombina;
b) transformarea fibrinogenului in fibrina sub actiunea trombinei.
Activarea protrombinei in trombina se face sub influenta ionilor de calciu si a substantelor tromboplastice de natura enzimatica (substante de con-
stitutie lipoprotidica cu origine plachetara, tisulara).
In caz de plagi, tesuturile distruse pun si ele in libertate tromboplastine. Lipsa de tromboplastine duce la stari hemoragice grave, dintre care hemofilia este cea mai frecventa.
Dupa ranire, vasoconstrictia loca la are ca rezultat o diminuare a hemoragiei. Trombocitele iesite din lumenul vascular se aglutineaza la nivelul leziunii, formand un cheag alb. Majoritatea anticoagulantelor, ca: hirudina, heparina, parafina, impiedica aglutinarea.
Trombocitele secreta tromboplastina, care produce transformarea fibrinogenului in profibrina, un stadiu intermediar spre fibrina. Fibrina formeaza o retea in ochiurile careia se aglutineaza hematiile si se constituie astfel cheagul rosu.
Cheagul se lipeste de peretele vascular prin trombocitele aglutinate la locul leziunii,iar fibrina care se formeaza, il face sa adere si il leaga mai strans, pe o suprafata mai mare.
Mai tarziu, cheagul se retracta, atragand datorita aderentei sale, peretele vascular; in acest fel, elasticitatea vasului si aderenta cheagului constituie factori importanti de hemostaza.
Retractarea nu poate avea loc in lipsa trombocitelor. Dupa 24-48 de ore, cheagul se dizolva progresiv printr-un proces de fibrinoliza. in cazul hemoragiilor intracavitaresi intratisulare, hemostaza se produce prin egalizarea presiunii sangelui revarsat si a celui din vasul lezat.
O punctie de evacuare a sangelui poate face sa reapara hemoragia. Hemostaza medicala se face cu ajutorul substantelor vasoconstrictoare (adrenalina, efedrina, ergotina) al coagulantelor {apa oxigenata, alaun, perclorura de fier), care se aplica local si prin opoterapie organica si sanguina.
Opoterapia hemostatica se sprijina pe intrebuintarea substantelor tromboplastice. Vitamina K este absolut necesara formarii de protrombina si se administreaza intramuscular 5-30 mg. Vitamina C favorizeaza, de asemenea, trombogeneza (750 mg zilnic).
Ionii de calciu contribuie la activarea protrombinei in trombina (calciu clorat 10%, 10 ml strict intravenos, sau calciu gluconic 10%, intravenos sau intramuscular).
Extractele apoase de organe au rolul de a activa procesul de trombinogeneza, constituind o adaugare de tromboplastine. Se folosesc extracte de rinichi, plaman, ficat (hemosistan, clauden). Se administreaza 10 ml, de 3-4 ori pe zi.
Pentru aplicarea locala se foloseste trombina pura, sub forma de pasta, spuma sau burete, si pelicula de fibrina. Aplicarea lor locala poate sa opreasca hemoragii importante, mai ales viscerale. Sangele, plasma precum si toti derivatii sangelui, sub forma de transfuzii, constituie tratamentul cel mai eficace si fiziologic al hemoragiei.
Actiunea se bazeaza pe restabilirea masei sanguine, stimularea reactiilor de aparare a organismului, aportul de hormoni si elemente necesare coagularii, ca: protrombina si tromboplastine.
Hemostaza spontana ajutata mai ales de mijloace medicale poate sa opreasca hemoragii mici si mijlocii. Cand aceasta hemostaza nu reuseste sau hemoragia se repeta, determinand o anemiere progresiva a bolnavului, se indica hemostaza chirurgicala.
Hemostaza chirurgicala poate fi provizorie si definitiva. Hemostaza provizorie este interventia de urgenta care are scopul de a opri hemoragia pentru un timp limitat. Este o metoda de necesitate si trebuie transformata cat mai urgent intr-o hemostaza definitiva.
Se realizeaza prin pozitia segmentului lezat si prin compresiune locala sau la distanta. Pozitia segmentului lezat: prin ridicarea in sus a unui membru putem opri o mica hemoragie venoasa.
Indoirea puternica a gambei pe coapsa sau a antebratului pe brat este hemostatica.
Putem mari efectul daca in indoitura genunchiului sau cotului introducem un sul de tifon si daca legam puternic intre ele cele doua segmente. Compresiunea la distanta se face prin intermediul partilor moi, apasand pe artera intr-un punct unde este mai accesibila, punct situat intre inima si rana care sangereaza.
Se poate realiza prin compresiune digitala sau prin compresiune circulara. Hemostaza provizorie prin compresiune locala se face prin strivire (cu o pensa hemostatica se striveste vasul care sangereaza), prin tamponare (se indeasa o mesa de tifon in adancimea unei rani sangerande si apoi se aplica un pansament strans timp de 48 de ore), prin pansament compresiv (in cazul ranilor superficiale).
Hemostaza definitiva (ligatura vasului, sutura vasului), este metoda ideala.
- Ce este dispensarizarea (11167 visits)
- Despre sange - elementele figurate eritrocite, leucocite, trombocite (9540 visits)
- Ce este cortizonul (8982 visits)
- De ce ne vajaie capul (8745 visits)
- Bolile globulelor albe (6267 visits)
- Ce este diureza (5797 visits)
- Despre scoarta cerebrala (5468 visits)
- Afectiunile endocrine si tratarea lor in statiuni (5369 visits)
- Notiuni despre igiena copilului si a adolescentului (4878 visits)
- Care sunt alimentele permise si nepermise pentru cardiaci (4431 visits)
- Ce este congestia pulmonara (4227 visits)
- Ce este coagularea sangelui (4206 visits)
- Ce importanta are bromura ? (4145 visits)
- Ce este formolul (4085 visits)
- Despre undele ultrascurte (3680 visits)
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
Categorie: Sanatate - ( Sanatate - Archiva)
Data Adaugarii: 12 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :