In apariţia litiazei urinare un rol important îl au şi cauzele de ordin local, renal. Printre cauzele locale figurează anomaliile morfologice ale aparatului urinar, congenitale sau dobînditc, care, creand un obstacol în calea evacuării normale a urinei, determină staza urinară. Dar, nu orice obstacol însoţit de stază urinară determină formarea de calculi urinari. S-a observat că atunci cand staza se asociază şi cu infecţia urinară, devine un factor etiologic deosebit de grav.
Infecţia urinară are un rol însemnat în formare calculozei renale, influenţand apariţia ei prin mai multe mecanisme şi anume :
- infecţia urinară produce devierea pH-ului din urină spre alcalinitate, care scade solubilitatea fos
faţilor;
-anumiţi germeni cum sunt : proteus, stafilococ, piocianic, mai rar colibacilul, au proprietatea de a scinda ureea din urină în bioxid de carbon şi amoniac. Acesta din urmă trece prin faza de carbonat de amoniu, care se combină cu sărurile de magneziu şi fosfaţi, dand naştere la fosfat amoniacomagnczian, insolubil;
-produce leziuni inflamatoare (pielonefrită cronica) cu răsunet asupra funcţiei renale, precum şi hlpercalciurie şi hipocitraturie ;
-de asemenea, produce o secreţie de substanţe coloidale; Boyce, Gasser, Dulce arată că bacteriile, determinand o secreţie de substanţe coloidale de către epiteliul tubular, produc un deranjament în echilibrul coloizilor de protecţie a cristalelor din urină, care ar duce la formare de calculi;
- alti specialisti arată că bacteriile şi produsele de inflamaţie produc scheletul de constituire al calculilor. Deliveliotis a arătat rolul infecţiei în formarea miezului calculilor, provocand totodată dezechilibrul în balanţa cristaloid-coloid.
Un rol important îl joacă şi corpii străini în caile urinare cum ar fi, spre exemplu : cheaguri de sange, puroi, microbi, celule epiteliale, fire de sutură, care favorizează precipitarea cristaloizilor. Efecte asemănătoare îl au ulceraţiile mucoasei căilor urinare, i-a observat că recidivele litiazei urinare sunt favorizate şi de micile concreţiuni care răman, uneori, în caile excretoare, după intervenţiile chirurgicale.
Tulburări în irigarea rinichiului pot duce la apăritia litiazei urinare. Experimental, pe animale, s-au putut produce calculi prin simpla micşorare a debitului sanguin renal. în aceste condiţii sunt excretate cantităţi crescute de proteine, care sunt considerate ca prima etapa în formarea calculilor. Cauzele care de termină scăderea irigării sanguine renale sunt multiple focarele de infecţii care eliberează toxine microbiene şi care, prin mecanism reflex, produc tulburări în irigarea renală, precum şi unele situaţii de stres. S-a observat că litiaza urinară apare mai frecvent dupa perioade de solicitare psihică marcată.
sursa imaginii http://www.daviddarling.info