Statistics:
Visits: 3,066 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracteristicile pelvisului osos
Q: | Intreaba despre Caracteristicile pelvisului osos |
Bazinul/pelvisul osos/centura pelviana este un inel osos format din trei elemente:
- sacrul ÅŸi coccigele (posterior)
- cele două oase coxale (lateral).
Daca prefigurăm muşchii care formează baza inelului (muşchii planşeului pelvin) efectiv forma unui bazin care primeşte greutatea trunchiului şi a părţii a corpului. El reprezintă în acelaşi timp locul de articulare al femurelor cu este un element de transmitere al presiunilor datorate greutăţii corpului şi venite de la sol prin intermediul membrelor inferioare, formei oaselor se delimitează o porţiune superioară sau pelvisul mare şi o oară sau pelvisul mic. Orificiul superior al pelvisului mic se numeşte stramtoare superioară, orificiul inferior poartă numele de strâmtoare inferioară. Aceste aspecte discutate pe larg în continuare.
OSUL COXAL
Este un os plat în care cele două părţi superioară şi inferioară sunt în torsiune una pe cealalta ca o elice. La adult se formează prin fuziunea a trei oase: ilion, ischion şi pube, reunite la nivelul unui cartilaj în formă de Y, centrat în cavitatea acetabulului.
ILIONUL - prezintă un corp care participă la formarea acetabulului şi aripa osului iliac (superior) . Formează porţiunea superioară a osului coxal.
ISCHlONUL - are un corp care participă la formarea acetabulului şi o ramură. Intre corp si ramură se găseşte tuberozitatea ischiaclică. Formează porţiunea postero-inferioara a osului coxal.
PUBELE are un corp care participă la formarea acetabulului. El se uneşte cu ta h nivelul eminenţei iliopectinee. Prezintă o ramură superioară care se uneşte la nivelul pubelui cu ramura inferioară. Ramura inferioară formează împreună cu scruonului ramura ischiopubiană. Formează porţiunea antero-inferioară a osului
Orientarea osului coxal: se aşază înapoi marginea prevăzută cu o mare scobitură, lateral fata cu acetabulul şi în jos scobitura acestuia. Prezintă două feţe, patru margini şi patru unghiuri.
1.Pe faţa exterioară (laterală) se observă:
- Partea superioară, concavă, este fosa iliacă externă formând suprafaţa gluteală. Aici se insera muşchii: gluteu mare, gluteu mijlociu, gluteu mic şi muşchiul drept femural;
- în partea mijlocie există o zonă de forma unei sfere goale; este acetabulul pentru articulaţia cu femurul; este mărginit de sprânceana acetabulară. Aceasta prezintă inferior incizura acetabulului;
- Partea inferioară are forma unui arc osos ce înconjoară un orificiu numit foramen obturatum; regiunea anterioară este prezentată de pube, urmează ramura ischiopubină iar regiunea posterioară este reprezentată de ischion. Pe viu acest foramen este acoperit de membrana obturatoare.
2. Faţa internă (medială) prezintă o linie arcuată ce formează limita între pelvisul mare şi pelvisul mic şi care o împarte în:
-Fosa iliacă internă unde se insera muşchiul iliac;
-O suprafaţă sacropelvină pentru articulaţia cu osul sacru prezentând o faţă auriculară şi tuberozitatea iliacă , pentru inserţia unor ligamente;
-Gaura obturată (foramen obturatum);
- O suprafaţă plană ce răspunde acetabulului.
3. Marginea anterioară prezntă o succesiune de reliefuri; cel mai notabile fiind:
-Spina iliacă antero-superioară (SIAS) - pe care se insera muşchiul croitor, muşchiul tensor al fasciei lata şi ligamentul inghinal;
-Spina iliacă antero-inferioară (SIAI) pe care se insera muşchiul drept femural;
-O scobitură pe unde trece muşchiul ilopsoas;
-Eminenţa iliopectinee;
-Suprafaţa pectineală care răspunde muşchiului pectineu;
-Tuberculul pubian pentru inserţia ligamentului inghinal;
-Creasta pubelui pentru inserţia muşchiului drept abdominal şi piramidal.
4.Marginea posterioară prezintă acelaşi relief accidentat. Notăm:
- Spina iliacă postero-superioară (SIPS);
- Spina iliacă postero-inferioară (SIPI). Cele două spine dau inserţie ligamentelor articulare sacroiliace;
-Marea scobitură ischiadică;
-Spina ischiadică pentru inserţia muşchiului gemen superior;
-Mica scobitură ischiadică pentru trecerea muşchiului obturator intern şi mănunchiului vasculo-nervos ruşinos intern.;
-Tuberozitatea ischiadică, porţiunea pe care ne repauzăm în poziţie şezândă.
Pe viu marea scobitură ischiadică este transformată de muşchiul piriform în două
orificii:
-Orificiul suprapiriform prin care trece mănunchiul vasculonervos gluteal superior;
-Orificul intrapiriform prin care trece mănunchiul vasculonervos gluteal inferior, nervul t posterior al coapsei, nervul ischiadic.
5. Marginea superioară sau creasta iliacă se întinde de la SIAS la SIPS. Are unui S culcat. Dă inserţie muşchilor: oblic intern, oblic extern, pătratul şi transversul lor, gluteu mae, gluteu mijlociu, iliacul.
6. Marginea inferioară - se întinde între tuberozitatea ischiadică şi unghiul ui. Este denumită ramura ischiopubiană. Dă inserţie muşchilor: adductor mare, r scurt şi corpilor cavernoşi.
sursa imaginii http://www.clarian.org
- sacrul ÅŸi coccigele (posterior)
- cele două oase coxale (lateral).
Daca prefigurăm muşchii care formează baza inelului (muşchii planşeului pelvin) efectiv forma unui bazin care primeşte greutatea trunchiului şi a părţii a corpului. El reprezintă în acelaşi timp locul de articulare al femurelor cu este un element de transmitere al presiunilor datorate greutăţii corpului şi venite de la sol prin intermediul membrelor inferioare, formei oaselor se delimitează o porţiune superioară sau pelvisul mare şi o oară sau pelvisul mic. Orificiul superior al pelvisului mic se numeşte stramtoare superioară, orificiul inferior poartă numele de strâmtoare inferioară. Aceste aspecte discutate pe larg în continuare.
OSUL COXAL
Este un os plat în care cele două părţi superioară şi inferioară sunt în torsiune una pe cealalta ca o elice. La adult se formează prin fuziunea a trei oase: ilion, ischion şi pube, reunite la nivelul unui cartilaj în formă de Y, centrat în cavitatea acetabulului.
ILIONUL - prezintă un corp care participă la formarea acetabulului şi aripa osului iliac (superior) . Formează porţiunea superioară a osului coxal.
ISCHlONUL - are un corp care participă la formarea acetabulului şi o ramură. Intre corp si ramură se găseşte tuberozitatea ischiaclică. Formează porţiunea postero-inferioara a osului coxal.
PUBELE are un corp care participă la formarea acetabulului. El se uneşte cu ta h nivelul eminenţei iliopectinee. Prezintă o ramură superioară care se uneşte la nivelul pubelui cu ramura inferioară. Ramura inferioară formează împreună cu scruonului ramura ischiopubiană. Formează porţiunea antero-inferioară a osului
Orientarea osului coxal: se aşază înapoi marginea prevăzută cu o mare scobitură, lateral fata cu acetabulul şi în jos scobitura acestuia. Prezintă două feţe, patru margini şi patru unghiuri.
1.Pe faţa exterioară (laterală) se observă:
- Partea superioară, concavă, este fosa iliacă externă formând suprafaţa gluteală. Aici se insera muşchii: gluteu mare, gluteu mijlociu, gluteu mic şi muşchiul drept femural;
- în partea mijlocie există o zonă de forma unei sfere goale; este acetabulul pentru articulaţia cu femurul; este mărginit de sprânceana acetabulară. Aceasta prezintă inferior incizura acetabulului;
- Partea inferioară are forma unui arc osos ce înconjoară un orificiu numit foramen obturatum; regiunea anterioară este prezentată de pube, urmează ramura ischiopubină iar regiunea posterioară este reprezentată de ischion. Pe viu acest foramen este acoperit de membrana obturatoare.
2. Faţa internă (medială) prezintă o linie arcuată ce formează limita între pelvisul mare şi pelvisul mic şi care o împarte în:
-Fosa iliacă internă unde se insera muşchiul iliac;
-O suprafaţă sacropelvină pentru articulaţia cu osul sacru prezentând o faţă auriculară şi tuberozitatea iliacă , pentru inserţia unor ligamente;
-Gaura obturată (foramen obturatum);
- O suprafaţă plană ce răspunde acetabulului.
3. Marginea anterioară prezntă o succesiune de reliefuri; cel mai notabile fiind:
-Spina iliacă antero-superioară (SIAS) - pe care se insera muşchiul croitor, muşchiul tensor al fasciei lata şi ligamentul inghinal;
-Spina iliacă antero-inferioară (SIAI) pe care se insera muşchiul drept femural;
-O scobitură pe unde trece muşchiul ilopsoas;
-Eminenţa iliopectinee;
-Suprafaţa pectineală care răspunde muşchiului pectineu;
-Tuberculul pubian pentru inserţia ligamentului inghinal;
-Creasta pubelui pentru inserţia muşchiului drept abdominal şi piramidal.
4.Marginea posterioară prezintă acelaşi relief accidentat. Notăm:
- Spina iliacă postero-superioară (SIPS);
- Spina iliacă postero-inferioară (SIPI). Cele două spine dau inserţie ligamentelor articulare sacroiliace;
-Marea scobitură ischiadică;
-Spina ischiadică pentru inserţia muşchiului gemen superior;
-Mica scobitură ischiadică pentru trecerea muşchiului obturator intern şi mănunchiului vasculo-nervos ruşinos intern.;
-Tuberozitatea ischiadică, porţiunea pe care ne repauzăm în poziţie şezândă.
Pe viu marea scobitură ischiadică este transformată de muşchiul piriform în două
orificii:
-Orificiul suprapiriform prin care trece mănunchiul vasculonervos gluteal superior;
-Orificul intrapiriform prin care trece mănunchiul vasculonervos gluteal inferior, nervul t posterior al coapsei, nervul ischiadic.
5. Marginea superioară sau creasta iliacă se întinde de la SIAS la SIPS. Are unui S culcat. Dă inserţie muşchilor: oblic intern, oblic extern, pătratul şi transversul lor, gluteu mae, gluteu mijlociu, iliacul.
6. Marginea inferioară - se întinde între tuberozitatea ischiadică şi unghiul ui. Este denumită ramura ischiopubiană. Dă inserţie muşchilor: adductor mare, r scurt şi corpilor cavernoşi.
sursa imaginii http://www.clarian.org
- Muschii ischiogambrieri (8878 visits)
- Muschii gatului (7011 visits)
- Alcatuirea generala a corpului uman (3683 visits)
- Muschii miscarilor de pronatie-supinatie (3658 visits)
- Materiale rezistente la temperaturi inalte (3537 visits)
- Caile respiratorii extrapulmonare (3524 visits)
- Respiratia tisulara (3199 visits)
- Osmiul, metalul cel mai greu (3001 visits)
- Totul despre wolfram (2897 visits)
- Totul despre fier (2804 visits)
- Centura scapulara (2514 visits)
- Fiziologia respiratiei, digestiei, circulatiei si excretiei (2508 visits)
- Totul despre beriliu (2500 visits)
- Planul 3 al regiunii posterioare a trunchiului (2460 visits)
- Muschii membrului inferior (2409 visits)
- Curriculum la decizia scolii oportunitate in abordarea interdisciplinara a fizicii
- Cum este impartit corpul omenesc
- Bio-mecanica miscarilor gleznei
- Muschii gleznei si piciorului- extrinseci plantari
- Muschii gleznei si piciorului- intrinseci plantari
- Celula
- Clasificare tesuturilor, organelor, sistemelor si aparatelor corpului omenesc
- Alcatuirea generala a corpului uman
- Fiziologia respiratiei, digestiei, circulatiei si excretiei
- Aparatul respirator si fiziologia respiratiei
- Coordonarea umorala si nervoasa a organismului
- Cauzele imbolnavirii aparatului respirator
Categorie: Stiinta si Tehnica - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)
Data Adaugarii: 30 January '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :