Iată câteva din cele mai importante semne ale bolilor a căror prezenţă trebuie să îndrume către medicul psihiatru.

Desigur ele nu semnifică totdeauna o boală, iar atunci când sunt semnele unei boli, aceasta nu este totdeauna o boală psihică.

Prin aceasta vrem să atragem atenţia asupra faptului că unele simptome care sunt atribuite în mod comun unei afecţiuni psihice nu au totdeauna legătură cu aceasta şi că numai medicul specialist este în măsură să discearnă, atribuindu-le adevărata valoare.

Dar numeroase semne care par pacienţilor că sunt legate neapărat de o afecţiune organică sau somatică şi pentru care bat la uşa cabinetelor de medicina internă, chirurgie, endocri nologie, cardiologie, neurologie etc, aparţin de fapt psihiatriei si tradeaza existenţa unei boli psihice.

Anxietatea este o stare afectivă dominată de nelinişte, de teamă, fără un obiect precis. Este teama de ceva imprecizabil, resimţită global în unitatea somatopsihică, fără să poată fi însă localizată, deci precizată.

Tratată ca o temă permanentă, imprecisă şi vagă, anxietatea pare să fie o aproximare nefavorabilă a viitorului, o lipsă de încredere faţă de posibilităţile proprii de a răspunde faţă de problemele pe care le ridică existenţa.

In forma ei mai benignă anxietatea se manifestă ca o simplă nelinişte, iar în forma
maximă apare sub forma crizelor de anxietate sau atacului de panică.

Manifestările anxietăţii, pe care de obicei pacientul le recunoaşte ca psihice, sunt: tensiunea emoţională, teama, timiditatea, frica de întuneric, subestimarea de sine, unele eşecuri sexuale şi neliniştea inexplicabilă.

In afară de acestea există unele simptome somatice care pot fi de asemenea manifestări ale anxietăţii: palpitaţii, tahicardie, ameţeli, slăbiciune, pierderea cunoştinţei, vasodilataţie cutanată, lipotimii, cefalee pulsatilă, migrene, greaţă, vărsături şi altele.

Crizele de anxietate se manifestă cu multe din simptomele menţionate, creând bolnavului o stare deosebit de neplăcută.

Astenia

Astenia este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care se solicită o consultaţie medicală.

„Astenos" înseamnă în limba greacă, lipsă de putere, oboseală, dar astenia nu se identifică cu oboseala apărută după un efort fizic sau intelectual îndelungat sau după o perioadă de încordare psihologică prelungită, care de obicei, după o perioadă de somn şi odihnă revine la starea de confort fizic şi intelectual anterioară.

Astenia apare ca o diminuare a resurselor energetice care par să nu se mai refacă şi care nu mai poate fi explicată prin intensitatea unui efort intelectual sau fizic. Poate fi descrisă în mod diferit, ca lipsă de putere, de forţă, „de formă", imposibilitatea de a mai face faţă sarcinilor, lipsă de elan, de chef.

Cele mai mici eforturi epuizează resursele fizice, iar starea sufletească care o însoţeşte este modificată în sensul iritabilităţii, indispoziţiei, nesiguranţei.

Performanţele sunt din ce în ce mai reduse, activitatea fizică şi psihică pare o povară.

Aspectul general al suferindului de astenie sugerează prin întreaga fiinţă epuizarea: paliditate, lentoare în mişcări, vorbire lentă şi monotonă, lipsă de vivacitate şi de energie.

Trebuie subliniat de la început că, deşi este un simptom psihic, astenia apare în majoritatea bolilor. Astfel, poate surveni în boli infecţioase cronice (tuberculoză, endocardită, infecţii minore), în infecţii virale (gripă, hepatită epidemică, mononucleoză) şi în parazitoze (giardioză, helmintiaze etc.).

Apare de asemenea in tulburările endocrine, metabolice şi nutriţionale ca: boala Addison, hipotiroidia, insuficienţa hipofizară, diabetul zaharat, deficienţe nutriţionale, tulburări ale echilibrului hidroelectroh'tic şi acidobazic (deshidratări, hipopotasemii, alcaloze şi acidoze).

In bolile interne, astenia poate fi prezentă în bolile inimii (valvulopatii şi boala ischemică), insuficienţe respiratorii, renale, anemii cronice, hepatite cronice, neoplazii, hemopatii maligne.

De asemenea, se pot întâlni stări astenice în intoxicaţiile cronice, în inadecvarea dozelor medicamentoase consumate timp îndelungat (tranchilizante, neuroleptice, săruri de aur, hipotensoare); şi unele boli neurologice au ca manifestare comună astenia: cerebrastenia posttraumatică, boala Parkinson, scleroza în plăci, miastenia, polimiozita.

În domeniul bolilor psihice astenia este aproape nelipsită din tablourile simptomatologice obişnuite. Se întâlneşte în primul rând în nevroze, în bolile psihice datorate unei cauze organice, in stările ce succed o psihoză, în toxicomanii, în cele mai multe din tulburările legate de involuţie.

Apariţia acestui simptom de astenie necesită prezentarea la medic, care va stabili cauza asteniei şi indicaţiile terapeutice specifice.

Menţionăm că este la îndemâna oricui evitarea apariţiei surmenajului, a stărilor de oboseală îndelungată, printr-un program raţional de viaţă şi muncă in care să nu existe „nopţi pierdute", abuzuri de toxice (tutun, cafea, alcool, medicamente), o alimentaţie completă in care trebuie să predomine produsele naturale cu o suplimentare în perioadele „critice" (de suprasolicitare), a aportului de proteine (lapte, carne, peşte, ouă) şi glucide (fructe, miere, dulciuri).

Timpul liber va fi folosit raţional şi va cuprinde totdeauna activităţi fizice ca gimnastica, înotul, tenisul, mersul cu bicicleta, turismul alpin, spectacole recreative.
După perioadele de încordare îndelungată sau suprasolicitare, concediile de odihnă vor fi planificate şi organizate in aşa fel, incit să nu constituie un nou efort, ci să fie un prilej de refacere şi tonificare, în care desigur, factorii naturali (peisaj, altitudine, factori de microclimă) să joace rolul unei terapii nuanţate şi personale.

Sursa Imaginii - .freeschoolclipart.com

---

Tag-uri: tulburari, medic, terapie

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 20 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---