Factorii psihologici sunt frecvent întalniţi in legătură cu suferinţe cardiovasculare. Ei se pot manifesta ca modificări funcţionale cardiace din psihonevroze şi din astenia neurocireulatorie şi tulburări psihice, care sunt consecinţa unor boli organice de inimă.

Astenia neurocireulatorie sau „nevroza cardiacă" nu constituie o boală de inimă, ci o serie de simptome cardiovasculare produse de o tulburare in reglarea nervoasă a aparatului circulator. Aceste simptome sunt : înţepături „la inimă", palpitaţii, extrasistole, oboseală, transpiraţii, ameţeli, senzaţie de lipsă de aer etc. Ele pot fi permanente sau apar în crize. Deşi tulburările sunt lipsite de pericol, peroanele suferinde sunt ad esea neliniştite, au impresia că suferă de o boală de inimă care nu poate fi precizată şi tratată şi consultă medic după medic. Trebuie ştiut că printr-un examen complet, clinic, electrocardiografie şi radiologie, iar ia nevoie şi prin alte examene, se poate preciza existenţa sau absenţa unei boli de inimă. Dacă în urma acestor examinări pacientul este asigurat că nu suferă de o boală organică de inimă, nu are motive să fie alarmat de starea sănătăţii lui.

Cauzele acestor tulburări sunt multiple. Ele apar la adolescenţi, la tineri, la menopauză, în stări de suprasolicitare şi exprimă unele dereglări endocrine şi nervoase care sunt frecvente în aceste perioade. Alteori tulburările reflectă neliniştea şi; încordarea nervoasă produsă de conflicte şi de problemele vieţii curente. Uneori tensiunea psihoemoţională care tulbură pacientul este neobişnuit dej mare. Alteori pacientul nu se poate adopta la problemele obişnuite ale vieţii. Tensiunea nervoasă şi anxietatea (frica, neliniştea) pot să nu fie perceput ca atare, ci sunt sesizate ca o suferinţă de organ. Această tulburare, denumită reacţie de conversie, este de multe ori cauza asteniei neuroeirculatorii.

Măsura terapeutică cea mai eficientă în acestei tulburări este recunoaşterea şi acceptarea de către pacient a caracterului funcţional al tulburărilor ş; renunţarea la teama de o boală organică. Medicamentele utile în astfel de cazuri sunt echilibrantelej vegetative (bergofen, distonocalm, propranolol) şi tranchilizantele (napoton, diazepam etc). Distragerea atenţiei de la tulburările cardiace prin activităţi de agrement şi curele balneare dau adesea rezultate bune.

Tulburările psihonevrotice din bolile cardiace organice. La baza acestor boli stau implicaţiile economice şi sociale ale existenţei bolii de inimă şi neliniştea produsă de pericolul complicaţiilor. Ele se manifestă prin insomnii, indispoziţie, puls mai accelerat, palme umede etc. încordarea nervoasă oboseşte şi mai mult inima şi are consecinţe defavorabile asupra bolii. De multe ori se întamplă ca în boli de inimă uşoare, astfel de tulburări să fie mai mari şi mai greu de tratat decat boala de inimă. Este important ca pacienţii să-şi aprecieze corect starea în astfel de cazuri şi să lupte împotriva unor stări anxioase sau depresive nejustificate.

---

Tag-uri: inima, cardiac, cardiovascular, boala

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 06 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---