Hipertermia simplă, ÅŸocul caloric ÅŸi insolaÅ£ia apar în cazul în care complexul de factori climatici acÅ£ionează asupra organismului într-o combinaÅ£ie care face să nu mai poată avea loc pierderea unei cantităţi suficiente de căldură (în raport cu aceea produsă în procesul de termogeneză) pentru asigurarea echilibrului termic. Mecanismele de termoreglare sunt depăşite, iar organismul suferă o supraîncălzire. Aceste tulburări pot să apară ÅŸi la valori nu prea ridicate ale temperaturii, umidităţii ÅŸi radiaÅ£iilor calorice, datorită unor cauze favorizante : o muncă fizică excesiv de grea (termogeneză excesiv de intensă) sau o îmbrăcăminte foarte groasă (care împiedicÃ„Æ ’ pierderile de căldură).

Răceala şi degerarea se produc atunci când complexul de factori climatici acţionând într-o combinaţie şi cu o intensitate care depăşeşte capacitatea mecanismelor de termoreglare şi aceea de termoizolare a îmbrăcămintei, face ca organismul să piardă mai multă căldură (în raport cu cea produsă în procesul de termogeneză) decât cea necesar să fie pierdută pentru menţinerea echilibrului termic. Drept consecinţă are loc după caz o răcire mai slabă sau mai puternică a întregului organism sau parţială, adică răceala sau degerarea. Combinaţia optimă în care factorii climatici produc aceste tulburări este : temperatura atmosferică scăzută (ger), curenţi atmosferici puternici (vânturi), umiditate excesivă (ceaţă) şi radiaţii calorice reduse (exemple : pereţi reci, lipsa soarelui).

Răceala şi degerarea sunt favorizate de o îmbrăcăminte şi încălţăminte prea puţin călduroasă în raport cu condiţiile atmosferice şi de lipsa de mişcare în frig. Răceala este favorizată şi de ieşirea dintr-o încăpere puternic încălzită, sau asudat, în frig, încălzirea neuniformă a încăperilor, baia prelungită în apă rece etc. Degeraturile sunt favorizate şi de încălţămintea prea strimtă care determină reducerea irigaţiei sanguine prin compresie (deci aportul de căldură) şi care face să dispară stratul izolator de aer dintre gheată şi picior.

Profilaxia tulburărilor echilibrului termic constă în evitarea factorilor determinanţi şi favorizanţi, prevenirea şi tratarea debilităţii, respectarea normelor de igienă ale microclimatului, folosirea îmbrăcămintei şi încălţămintei adecvate şi în stimularea mecanismelor de termoreglare prin aplicarea metodelor de călire a organismului. Pentru profilaxia insolaţiei se recomandă, în special, limitarea expunerii organismului la soare, evitarea băilor de soare atunci când temperatura aerului depăşeşte 30 °C la umbră şi acoperirea capului în timpul practicii agricole a elevilor pe soare şi a băilor de soare.

Microclimatul, îmbrăcămintea şi încălţămintea reprezintă mijloace prin care omul contribuie în mod artificial la menţinerea echilibrului termic.

Microclimatul reprezintă climatul artificial din încăperile de locuit şi de lucru. Pentru ca microclimatul să asigure efectiv şi în modul cel mai eficient echilibrul termic, trebuie să limiteze schimbul de căldură între organism şi mediu la strictul necesar menţinerii acestui echilibru cu reducerea la minimum a solicitării mecanismelor de termoreglare în acest sens, oferind astfel organismului condiţiile de confort termic. în acest scop, microclimatul trebuie să corespundă normelor de igienă sub aspectul temperaturii aerului, a curenţilor de aer, a umidităţii atmosferice şi a radiaţiilor calorice.

Temperatura aerului cea mai favorabilă pentru o muncă fizică uşoară şi pentru o activitate intelectuală este de circa 18 °C. O temperatură prea mare este mai dezavantajoasă decât una prea coborâtă. Temperatura aerului nu trebuie să fie absolut constantă, spre a nu moleşi organismul. In timpul somnului, temperatura indicată este cea de circa 16 °C, deoarece plapuma, salteaua, perna şi aşternuturile diminuează pierderile de căldură. In timpul unor munci grele cu mare consum de energie, este avantajoasă o temperatură mai scăzută care favorizează pierderea plusului de căldură ce ia naştere în cursul activităţii intense musculare.

Curenţii puternici de aer sunt contraindicaţi în încăperi, dar este contraindicată şi stagnarea totală a aerului care moleşeşte organismul.

Umiditatea relativă cea mai favorabilă este de 40-60%. O umiditate prea mare este mai dezavantajoasă decât una prea mică.


Razele solare nu trebuie să cadă direct asupra organismului în încăperi, iar pentru evitarea intensificării pierderilor de căldură prin radiaţie, pereţii nu trebuie să fie reci, ci temperatura suprafeţelor lor interioare să fie apropiată de temperatura aerului din încăperea respectivă.

sursa imaginii freedigitalphotos.net

---

Tag-uri: hipertermie, raceala, frig, cald

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 07 November '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---