Statistics:
Visits: 1,797 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Rezistenta la temperaturi ridicate a metalelor
Q: | Intreaba despre Rezistenta la temperaturi ridicate a metalelor |
S-au efectuat cercetări în vederea elaborării de mărci de oţel din ce în ce mai rezistente la cald.
După cel de al doilea război mondial, americanii au fost în măsură să adopte cicluri termice care comportau temperaturi de 540°C, iar, în anul 1948, 565°C.
Atingerea temperaturii de 565°C, ce se găseşte aproape de limita de utilizare a oţelurilor termolabile de tip ferito-perlitic, a pus în competiţie oţelurile de acest gen cu cele austenitice, mai rezistente la cald decat primele.
S-a arătat că deformarea plastică începe la limita de curgere şi continuă numai dacă tensiunea aplicată creşte permanent. Această comportare a materialelor metalice are loc însă numai atunci cand deformarea se produce într-un timp foarte scurt. Dacă sarcina aplicată acţionează un timp foarte lung (zile, luni sau ani), metalul se deformează plastic la tensiuni mult mai mici, chiar mai mici decat limita de curgere şi continuă să se deformeze şi în cazul în care, după începerea deformării plastice, tensiunea este menţinută constantă. La temperatura camerei, deformaţia plastică, în timp, a unui metal sub acţiunea unei sarcini exterioare este, în general, foarte mică, astfel că se poate neglija. Cu creşterea temperaturii, deformaţia plastică sub acţiunea unei sarcini constante, care acţionează un timp lung, se măreşte continuu, devenind la o anumită temperatură foarte importantă.
Aşa cum s-a arătat, fluajul depinde de temperatură şi, în mod particular, de raportul între temperatura de încercare „T" şi temperatura de topire a metalului studiat (T/Tf). Acest raport este denumit „temperatură echivalentă".
Diferite lucrări experimentale şi teoretice au stabilit că metale ale căror puncte de fuziune şi rezistenţe mecanice la temperatura ambiantă sunt diferite pot avea comportări la fluaj analoage.în consecinţă, la fluaj, o temperatură va fi considerată ca ridicată sau scăzută, în funcţie de temperatura de fuziune.
Folosind scara temperaturii echivalente, pentru toate metalele, dependenţa de timp a deformării plastice devine importantă, din punct de vedere practic, începand de la o temperatură echivalentă, aproximativ egală cu 0,4. Pentru wolfram, fier, aluminiu şi plumb, această temperatură corespunde la aproximativ 1 473°K, 783°K, 373°K şi 300°K.
După cel de al doilea război mondial, americanii au fost în măsură să adopte cicluri termice care comportau temperaturi de 540°C, iar, în anul 1948, 565°C.
Atingerea temperaturii de 565°C, ce se găseşte aproape de limita de utilizare a oţelurilor termolabile de tip ferito-perlitic, a pus în competiţie oţelurile de acest gen cu cele austenitice, mai rezistente la cald decat primele.
S-a arătat că deformarea plastică începe la limita de curgere şi continuă numai dacă tensiunea aplicată creşte permanent. Această comportare a materialelor metalice are loc însă numai atunci cand deformarea se produce într-un timp foarte scurt. Dacă sarcina aplicată acţionează un timp foarte lung (zile, luni sau ani), metalul se deformează plastic la tensiuni mult mai mici, chiar mai mici decat limita de curgere şi continuă să se deformeze şi în cazul în care, după începerea deformării plastice, tensiunea este menţinută constantă. La temperatura camerei, deformaţia plastică, în timp, a unui metal sub acţiunea unei sarcini exterioare este, în general, foarte mică, astfel că se poate neglija. Cu creşterea temperaturii, deformaţia plastică sub acţiunea unei sarcini constante, care acţionează un timp lung, se măreşte continuu, devenind la o anumită temperatură foarte importantă.
Aşa cum s-a arătat, fluajul depinde de temperatură şi, în mod particular, de raportul între temperatura de încercare „T" şi temperatura de topire a metalului studiat (T/Tf). Acest raport este denumit „temperatură echivalentă".
Diferite lucrări experimentale şi teoretice au stabilit că metale ale căror puncte de fuziune şi rezistenţe mecanice la temperatura ambiantă sunt diferite pot avea comportări la fluaj analoage.în consecinţă, la fluaj, o temperatură va fi considerată ca ridicată sau scăzută, în funcţie de temperatura de fuziune.
Folosind scara temperaturii echivalente, pentru toate metalele, dependenţa de timp a deformării plastice devine importantă, din punct de vedere practic, începand de la o temperatură echivalentă, aproximativ egală cu 0,4. Pentru wolfram, fier, aluminiu şi plumb, această temperatură corespunde la aproximativ 1 473°K, 783°K, 373°K şi 300°K.
- Muschii ischiogambrieri (8878 visits)
- Muschii gatului (7011 visits)
- Alcatuirea generala a corpului uman (3683 visits)
- Muschii miscarilor de pronatie-supinatie (3658 visits)
- Materiale rezistente la temperaturi inalte (3537 visits)
- Caile respiratorii extrapulmonare (3524 visits)
- Respiratia tisulara (3199 visits)
- Osmiul, metalul cel mai greu (3001 visits)
- Totul despre wolfram (2897 visits)
- Totul despre fier (2804 visits)
- Centura scapulara (2514 visits)
- Fiziologia respiratiei, digestiei, circulatiei si excretiei (2508 visits)
- Totul despre beriliu (2500 visits)
- Planul 3 al regiunii posterioare a trunchiului (2460 visits)
- Muschii membrului inferior (2409 visits)
- Curriculum la decizia scolii oportunitate in abordarea interdisciplinara a fizicii
- Cum este impartit corpul omenesc
- Bio-mecanica miscarilor gleznei
- Muschii gleznei si piciorului- extrinseci plantari
- Muschii gleznei si piciorului- intrinseci plantari
- Celula
- Clasificare tesuturilor, organelor, sistemelor si aparatelor corpului omenesc
- Alcatuirea generala a corpului uman
- Fiziologia respiratiei, digestiei, circulatiei si excretiei
- Aparatul respirator si fiziologia respiratiei
- Coordonarea umorala si nervoasa a organismului
- Cauzele imbolnavirii aparatului respirator
Categorie: Stiinta si Tehnica - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)
Data Adaugarii: 09 October '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :