Statistics:
Visits: 1,224 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre legislatorul grec Solon
Q: | Intreaba despre Referat despre legislatorul grec Solon |
Probabil că dacă nu s-ar fi născut in Salamina (644 sau 642 î.e.n.), Solon n-ar fi devenit atat de repede celebru. Pentru că işi fundamentează începutul carierei politice pe insuccesul atenienilor in lungul război cu Megara pentru stăpanirea insulei Sakmina (Megara, stat-cetate dorian, pe malul istmului Corint, beneficiind de două porturi (Niseea şi Pegeea), a dezvoltat un intens comerţ maritim. Conflictul cu Atena a ajuns la intensitate maximă în timpul tiranului Teagenos (640-600 î.e.n.), cand Megara străbate apogeul dezvoltării sale.).
După lupte sangeroase, înfranţi categoric, atenienii interziseseră chiar şi pomenirea numelui Salarainei. Solon, descendent sărac al vechii familii regale a Medontizilor, refăc andu-şi averea din comerţul pe mare, revine in Atena prin 612 î.e.n.. şi, făcand uz de dreptul său de născut în Salamina, îşi face o intrare spectaculoasă în Atena, lnfruntand interdicţia. înălţat pe borna din piaţa publică (agora), de unde se rosteau discursurile, Solon îşi strigă poemul compus de el însuşi, oare era de fapt o îndrăzneaţă chemare la luptă pentru Salamina: „...Să pornim spre Salamina, / Să ne batem pentru această frumoasă insulă, Să ştergem ruşinea de nssuportatl" Nici nu era greu, dealtfel, să-i înflăcărezi pe atenieni, gata oricand să se bată cu urmaşii dorienilor.
Rivalitatea dintre numeroasele cetăţi ale Greciei data din vremurile ancestrale ale aheilor, luptători redutabili, pe care atenienii îi moşteneau într-o oarecare măsură, Atena fiind una din enclavele în care aheii rezistaseră, alături de ionieni şi eolieni, invaziei doriene. In vremea în care Soîon îşi rostea poemul, Atena Începea să se numere între statele puternice ale Peninsulei. Favorizată de poziţia sa excentrică, In peninsula Atticii, mărginită la vest de golful Saronic şi la est de stramtoarea Eurip (ce-o desparte de insula Eubeea), înconjurată la nord-vest de munţi, posedmd o clmpie străbătută de raurile Cefisos şi Ilisos, beneficiind de porturi naturale apropiate, oa Phaloronul şi Pireul, targul Atenei, constituit pe flancul fortăreţei Acropolei (platou stancos, înalt de 156 m), a progresat cu rapiditate. în perioada post-miceniană, teritoriul Atticii se diviza în mici cetăţi conduse de basilei. Tezeu, întemeietorul familiei regale a Teseizilor (mai existau regii Melantizi şi Medontizi), unifică prin secolul al XII-lea î.e.n. triburile attice (phili) într-o singură comunitate (procedeu întalnit mai tarziu şi la Sparta, numit sinecism). Deosebirile dintre philii s-au menţinut, însă, datorită grupurilor sociale de bază din triburi, familiile (genos), precum şi criteriilor religioase (zei proprii) după care familiile formau fratriile.
Treptat, Atena ajunge unul dintre cele mai strălucite focare de cultură ale vechii Elade. Alfabetul grec, format prin secolul al VlII-lea î.e.n, pe baza valorificării alfabetului fenician, dar, spre deosebire de acesta, desemnand şi vocalele, s-a fixat cu repeziciune în Attica. Creaţiile întregii lumi eline erau bine primite de atenieni şi probabil că nicăieri în lumea greacă nu erau mai bine decafc în Atena păstrate tradiţiile, religioase şi istorice ale grecilor. In Atena oricine auzise recitările integrale ale operelor lui Honier şi Hesiod; copiii Atenei ştiau pe de rost ierarhia şi funcţiile din mitologia greacă, cea mai bogată dintre vechile mitologii. Din operele lui Homer, lliada şi Odiseea, şi a lui Hesiod, Teogonia, care sistematizează lumea zeilor, orice atenian aflase că la începutul lumii existau Chaosul, Pămantul (Gea), întunecatul Tartar şi Dragostea (Eros). Gea l-a născut apoi pe Uranos (cerul), iar acesta a dat naştere Titanilor. Unul dintre Titani, Cronos, s-a căsătorit cu Rhea şi astfel s-au născut zeii. Mezinul Zeus, i-a învins pe Titani, inclusiv pe Cronos şi a devenit stăpanul lumii. Zeiţele şi zeii cei mai populari în lumea greacă sunt fiii pe care Zeus i-a avut cu soţiile sale (Hera, Demeter).
După poezia epică homerică şi hesiodică, în Atena a început să se afirme mai cu seamă în secolul al VII-lea î.e.n., poezia lirică. Ea era strălucit reprezentată de Arhiloch din Păros. Cand poezia lirică antică a atins apogeul, la sfîrşitul secolului al VII-lea î.e.n., prin lirismul erotic al poetesei din Lesbos, Sapho, precum şi prin imnurile, cantecele de pahar şi erotice ale compatriotului acesteia, Alceu, contemporan cu ea, atenienii i-au făcut o bună primire.
Solon, el însuşi poet liric, om cu vastă cultură, aprecia în mod deosebit astfel de poezie. Pe de altă parte, în viaţa Atenei, pe plan politic-social, începuse să acţioneze, încă din secolul al VIII-lea î.e.n., un alt factor de progres: limitarea puterii regale şi creşterea puterii de grup a nobililor bogaţi, eupatrizii (cei din părinţi nobili), din randul cărora încep a fi aleşi carmuitorii, numiţi arhonţi. Ei făceau parte din cea mai bogată pătură a eupatrizilor, aşa-numiţii penta-kosiomedimnoi (care recoltau 500 medimne, sub formă solidă, de grăunţe, sau lichidă, de vin sau ulei). Iniţial erau doi arhonţi, unul ca şef al guvernului, numit arhonte eponim, al doilea ca şef al armatei, arhontele poiemarh; prin secolul al VII-lea regele devine al treilea arhonte cu funcţia de şef al cuitului, iar mai tarziu sunt adăugaţi alţi şase arhonţi tesmo-thetai, cu sarcini în lesgislaţie şi justiţie.
La expirarea mandatului, arhonţii intrau în Areopag, un fel de tribunal suprem, dar şi de „parlament", deoarece exercita controlul asupra activităţii arhonţilor, cărora le făcea recomandări şi, totodată, era considerat păstrătorul tradiţiei. în Areopagul atenian, ale cărui întruniri se ţineau pe o stancă închinată zeului războiului, Ares (de aici numele instituţiei), intrau numai eupatrizii.
După lupte sangeroase, înfranţi categoric, atenienii interziseseră chiar şi pomenirea numelui Salarainei. Solon, descendent sărac al vechii familii regale a Medontizilor, refăc andu-şi averea din comerţul pe mare, revine in Atena prin 612 î.e.n.. şi, făcand uz de dreptul său de născut în Salamina, îşi face o intrare spectaculoasă în Atena, lnfruntand interdicţia. înălţat pe borna din piaţa publică (agora), de unde se rosteau discursurile, Solon îşi strigă poemul compus de el însuşi, oare era de fapt o îndrăzneaţă chemare la luptă pentru Salamina: „...Să pornim spre Salamina, / Să ne batem pentru această frumoasă insulă, Să ştergem ruşinea de nssuportatl" Nici nu era greu, dealtfel, să-i înflăcărezi pe atenieni, gata oricand să se bată cu urmaşii dorienilor.
Rivalitatea dintre numeroasele cetăţi ale Greciei data din vremurile ancestrale ale aheilor, luptători redutabili, pe care atenienii îi moşteneau într-o oarecare măsură, Atena fiind una din enclavele în care aheii rezistaseră, alături de ionieni şi eolieni, invaziei doriene. In vremea în care Soîon îşi rostea poemul, Atena Începea să se numere între statele puternice ale Peninsulei. Favorizată de poziţia sa excentrică, In peninsula Atticii, mărginită la vest de golful Saronic şi la est de stramtoarea Eurip (ce-o desparte de insula Eubeea), înconjurată la nord-vest de munţi, posedmd o clmpie străbătută de raurile Cefisos şi Ilisos, beneficiind de porturi naturale apropiate, oa Phaloronul şi Pireul, targul Atenei, constituit pe flancul fortăreţei Acropolei (platou stancos, înalt de 156 m), a progresat cu rapiditate. în perioada post-miceniană, teritoriul Atticii se diviza în mici cetăţi conduse de basilei. Tezeu, întemeietorul familiei regale a Teseizilor (mai existau regii Melantizi şi Medontizi), unifică prin secolul al XII-lea î.e.n. triburile attice (phili) într-o singură comunitate (procedeu întalnit mai tarziu şi la Sparta, numit sinecism). Deosebirile dintre philii s-au menţinut, însă, datorită grupurilor sociale de bază din triburi, familiile (genos), precum şi criteriilor religioase (zei proprii) după care familiile formau fratriile.
Treptat, Atena ajunge unul dintre cele mai strălucite focare de cultură ale vechii Elade. Alfabetul grec, format prin secolul al VlII-lea î.e.n, pe baza valorificării alfabetului fenician, dar, spre deosebire de acesta, desemnand şi vocalele, s-a fixat cu repeziciune în Attica. Creaţiile întregii lumi eline erau bine primite de atenieni şi probabil că nicăieri în lumea greacă nu erau mai bine decafc în Atena păstrate tradiţiile, religioase şi istorice ale grecilor. In Atena oricine auzise recitările integrale ale operelor lui Honier şi Hesiod; copiii Atenei ştiau pe de rost ierarhia şi funcţiile din mitologia greacă, cea mai bogată dintre vechile mitologii. Din operele lui Homer, lliada şi Odiseea, şi a lui Hesiod, Teogonia, care sistematizează lumea zeilor, orice atenian aflase că la începutul lumii existau Chaosul, Pămantul (Gea), întunecatul Tartar şi Dragostea (Eros). Gea l-a născut apoi pe Uranos (cerul), iar acesta a dat naştere Titanilor. Unul dintre Titani, Cronos, s-a căsătorit cu Rhea şi astfel s-au născut zeii. Mezinul Zeus, i-a învins pe Titani, inclusiv pe Cronos şi a devenit stăpanul lumii. Zeiţele şi zeii cei mai populari în lumea greacă sunt fiii pe care Zeus i-a avut cu soţiile sale (Hera, Demeter).
După poezia epică homerică şi hesiodică, în Atena a început să se afirme mai cu seamă în secolul al VII-lea î.e.n., poezia lirică. Ea era strălucit reprezentată de Arhiloch din Păros. Cand poezia lirică antică a atins apogeul, la sfîrşitul secolului al VII-lea î.e.n., prin lirismul erotic al poetesei din Lesbos, Sapho, precum şi prin imnurile, cantecele de pahar şi erotice ale compatriotului acesteia, Alceu, contemporan cu ea, atenienii i-au făcut o bună primire.
Solon, el însuşi poet liric, om cu vastă cultură, aprecia în mod deosebit astfel de poezie. Pe de altă parte, în viaţa Atenei, pe plan politic-social, începuse să acţioneze, încă din secolul al VIII-lea î.e.n., un alt factor de progres: limitarea puterii regale şi creşterea puterii de grup a nobililor bogaţi, eupatrizii (cei din părinţi nobili), din randul cărora încep a fi aleşi carmuitorii, numiţi arhonţi. Ei făceau parte din cea mai bogată pătură a eupatrizilor, aşa-numiţii penta-kosiomedimnoi (care recoltau 500 medimne, sub formă solidă, de grăunţe, sau lichidă, de vin sau ulei). Iniţial erau doi arhonţi, unul ca şef al guvernului, numit arhonte eponim, al doilea ca şef al armatei, arhontele poiemarh; prin secolul al VII-lea regele devine al treilea arhonte cu funcţia de şef al cuitului, iar mai tarziu sunt adăugaţi alţi şase arhonţi tesmo-thetai, cu sarcini în lesgislaţie şi justiţie.
La expirarea mandatului, arhonţii intrau în Areopag, un fel de tribunal suprem, dar şi de „parlament", deoarece exercita controlul asupra activităţii arhonţilor, cărora le făcea recomandări şi, totodată, era considerat păstrătorul tradiţiei. în Areopagul atenian, ale cărui întruniri se ţineau pe o stancă închinată zeului războiului, Ares (de aici numele instituţiei), intrau numai eupatrizii.
Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 14 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :