Contribuţia directă a lui Solon la afirmarea democraţiei ateniene fu însă întemeierea pe avere (timoeratia, de la time =cens), nu pe naştere (genocraţia, de la genos = familie, naştere), a dreptului de participare la magistratură, pană la el apanaj al eupatrizilor. Pentru o bună aplicare a dreptului censitar, Solon restructura clasele censitare. în urma reformei timocratice a lui Solon s-au separat patru clase censitare: pentnkosiomedimnii, cavalerii (300 de medim-ne), zeugithi (200 de medimne), aceştia erau cei mai numeroşi, precum şi tethi (sub 200 de medimne). Participarea militară fu stabilită în funcţie de această ierarhizare.

Astfel, prima clasă furniza marina (inclusiv corăbiile şi echipamentul de luptă), a doua forma cavaleria, a treia forma infanteria hoplită, oare cuprindea numai infanterişti grei, cu „panoplia" (cască, platoşă, cnemide - jambiere -, scut, lance, sabie, cuţit) care, cantărind peste 30 de kilograme, era purtată fie de sclavi, fie în carele trenului regimentar; în fine, a patra clasă, care nu avea drept de magistratură, dar era scutită de impozite, forma infanteria uşoară, cu sarcini auxiliare, rareori mobilizată. Toate clasele erau, însă, egale la vot şi în adunarea poporului (Ecclesia), din care făceau parte toţi cetăţenii majori.

Solon a întărit rolul celebrului tribunal de apel (Heliaia), compus din 6 000 de heliaşti (judecători, traşi la sorţi anual, cate 600 din fiecare trib, dintre cetăţenii de peste 30 de ani). Heliaştii formau zece curţi de justiţie a cate 500 de heliaşti titulari şi 100 de heliaşti supleanţi. Pentru a reduce şi mai mult influenţa eupatrizilor, Solon a limitat atribuţiile Areopagului, întemeind consiliul philiilor gentililce, numit Bule, cu sarcina de a-i asista pe arhonţi. Bule era format din 400 de cetăţeni, desemnaţi prin sorţi dintre candidaţii aleşi de circumscripţiile electorale (cleme) în care era împărţită Attica. Bule desemna consiliul pritanilor (50), care îşi alegeau zilnic preşedintele, epistatul. Totuşi, democraţia lui Solon, chiar şi îmbunătăţită de urmaşi, era limitată de modul de producţie sclavagist.

Economia cetăţii se sprijinea pe munca sclavilor (circa 180 000 în Atena) şi pe cea a metecilor (60 000); de prevederile democratice ale „constituţiei" soloniene beneficiau numai 30 000 (circa) de cetăţeni majori împreună cu familiile lor (circa 80 000 de femei şi copii liberi). în fond, legislaţia politico-socială a lui Solon a menţinut genocraţia, lărgind-o numai pană la cuprinderea tuturor bărbaţilor liberi. „Constituţia" lui Solon permise, însă, Atenei să ia parte la renaşterea economică a întregii Grecii. Iniţial rod al activi

taţii cetăţilor ioniene ale Asiei Mici, renaşterea economică greacă se datorează şi cetăţilor doriene şi Atenei mai cu seamă, în scurt timp, fură fundate zeci de colonii pe care s-a întemeiat puterea economică a grecilor pe mare. Grecii controlau aproape în întregime Marea Neagră, Egeea, Adriatica, Marea Tireniană, Mediterana Orientală şi Occidentală. Progresul Atenei, a cărui bază o pusese Solon, era impus şi de lipsa de resurse agricole proprii, mai ales de grane; comerţul maritim cu grane devine treptat cvasimonopol atenian, la succesul căruia a contribuit prevederea din legislaţia lui Solon, care, contrar cutumei spartane sau tebane, permitea cetăţenilor să muncească.

După ce şi-a văzut legile fixate, Solon obţinu de la arhonţi şi cetăţeni jurămantul că le vor respecta, îşi depuse mandatul şi părăsi cetatea. După un şir de călătorii în Egipt şi Asia Mică se reîntoarse în ţară (559 î.e.n.), pe care o găsi pradă luptelor civile. Se spune că ar fi murit (558 î.e.n.) de inimă rea deoarece concetăţenii săi nu şi-au respectat jurămantul. Personalitate de excepţie, Solon şi-a dominat contemporanii prin inteligenţa sa politică deosebită, pentru care, dealtfel, grecii l-au plasat, alături de Thales din Milet, Bias din Priena, Cleobulos din Lindos, Pitakos din Mitilene, Kylon din Lacedemonia şi Periandros din Corint, în galeria celor „Şapte înţelepţi" ai Greciei.

---

Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 14 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---