Statistics:
Visits: 847 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre domnia lui Shulgi, puternicul severan al cetatii Ur
Q: | Intreaba despre Referat despre domnia lui Shulgi, puternicul severan al cetatii Ur |
Domnia acestui suveran puternic (2045-2000 î.e.n.), cel mai puternic pe care l-a avut cetatea Ur, se desfăşoară în perioada de amurg a statului sumerian. Sub dinastia a III-a din Ur, Sumerul cunoaşte o ultimă renaştere. Primul suveran al dinastiei, Ur-Nammu (2065-2046 î.e.n.), favorizat de victoriile lui Utuhegal (din Uruk) asupra gutilor, întăreşte forţa statului cucerind şi alipind Lagashul, Nippurul şi Larsa. Shulgi, fiul său, moştenea, la urcarea pe tron, un regat întins, care-i permitea să continue eliberarea Mesopotamiei de sub dominaţia gutilor şi, totodată, să extindă imperiul sumerian, la acea dată semitizat aproape în întregime.
O primă etapă, în cuceririle lui Shulgi, o constituie luarea Urukului şi a nordului mesopotamian şi consolidarea stă panirii sale în acest regat sumero-akkadian. Efectuează o reformă a armatei sumeriene, adoptand arcul akkadian şi acordand ostaşilor loturi de pămant. Se îndreaptă apoi asupra Elamului, pe care-l supune. Aceeaşi soartă o are Assurul, în nord şi Shulgi se intitulează „rege al celor patru ţări ale lumii", care „şi-a îndreptat paşii de la Marea de Jos (Golful Persic) la Marea de Sus (Medi-terana)", după cum glăsuieşte o inscripţie din vremea sa. A înţeles, mai bine decat înaintaşii săi, că şubrezenia imperiilor mesopotamiene anterioare a stat în tendinţa centrifugă întreţinută de palesii din fruntea cetăţilor sumeriene, care moşteneau această funcţie, formand astfel o puternică aristocraţie care oricand, întemeiată pe dreptul sumerian, se putea pune în fruntea unei mişcări dizidente ce ducea fie la dezlipirea din imperiu, fie la slăbirea lui prin lupte pentru putere.
Desfiinţeză deci, printr-o reformă administrativă funcţia de patesi, pe care o preiau acum funcţionari numiţi de rege şi care purtau, numai ca titlu administrativ, vechiul nume al funcţiei. Strălucirea domniei lui Shulgi devine atat de mare, încat el şi fiul său, Bursin, încep a fi, în inscripţii, confundaţi cu zeitatea. O zeitate, se va vedea nu mai tarziu de 50 de ani, fragilă. De Mesopotamia se apropia cel mai mare pericol care o ameninţase vreodată: amoriţii. Shusin, urmaşul lui Bursin, apreciind amploarea navalei, construieşte în vest o linie de fortificaţii contra triburilor din „ţara Amuru" (identificată în izvoarele cuneiforme cu Siria Superioară şi Arabia Septentrionară, populate de nomazi de origine semitică). La est un alt pericol: elamiţii, popor foarte vechi şi mandru, nu putea suporta starea de dependenţă în care-i adusese Shulgi; răscoalele lor au fost duse în tot lungul dinastiei a III-a. Invazia amoriţilor, conjugată cu cea a Elamului, străpunge linia de fortificaţii şi zidurile Urului, ultimul rege din Ur, Ibi-Sin, este înfrant, în 1930 î.e.n., şi dus prizonier în munţii Elamului. O parte dintre amoriţi s-au răspandit spre vest şi au avut, ca principal centru de dezvoltare, Alepul sau Halpa. Alepul va deveni reşedinţa statului amorit Iamhad, oare, împreună cu hurriţii şi cu populaţiile înrudite cu indoeuropenii din India de Nord (zeităţi comune indiene: Indra, Varuna, Nasatia) vor forma statul Mitanni. O altă parte dintre amoriţi a rămas în Sumer, care şi-a încheiat existenţa politică independentă, exercitand, în schimb o solidă influenţă asupra civilizaţiei mesopotamiene ulterioare.
Amestecul dintre amoriţi şi sumerieni va da naştere unui nou popor - babilonienii, al căror oraş, Babilonul, îşi va disputa întaietatea în Mesopotamia cu o altă putere care apărea tot atunci pe scena istoriei - statul asirian. Dar, fie stăpanul „celor patru ţări ale lumii", fie supus Asiriei, Babilonul, datorită imenselor sale acumulări spirituale şi artistice, precum şi rolului său economic şi financiar, va fi vreme de peste un mileniu metropola necontestată a Ţinutului dintre cele două fluvii.
O primă etapă, în cuceririle lui Shulgi, o constituie luarea Urukului şi a nordului mesopotamian şi consolidarea stă panirii sale în acest regat sumero-akkadian. Efectuează o reformă a armatei sumeriene, adoptand arcul akkadian şi acordand ostaşilor loturi de pămant. Se îndreaptă apoi asupra Elamului, pe care-l supune. Aceeaşi soartă o are Assurul, în nord şi Shulgi se intitulează „rege al celor patru ţări ale lumii", care „şi-a îndreptat paşii de la Marea de Jos (Golful Persic) la Marea de Sus (Medi-terana)", după cum glăsuieşte o inscripţie din vremea sa. A înţeles, mai bine decat înaintaşii săi, că şubrezenia imperiilor mesopotamiene anterioare a stat în tendinţa centrifugă întreţinută de palesii din fruntea cetăţilor sumeriene, care moşteneau această funcţie, formand astfel o puternică aristocraţie care oricand, întemeiată pe dreptul sumerian, se putea pune în fruntea unei mişcări dizidente ce ducea fie la dezlipirea din imperiu, fie la slăbirea lui prin lupte pentru putere.
Desfiinţeză deci, printr-o reformă administrativă funcţia de patesi, pe care o preiau acum funcţionari numiţi de rege şi care purtau, numai ca titlu administrativ, vechiul nume al funcţiei. Strălucirea domniei lui Shulgi devine atat de mare, încat el şi fiul său, Bursin, încep a fi, în inscripţii, confundaţi cu zeitatea. O zeitate, se va vedea nu mai tarziu de 50 de ani, fragilă. De Mesopotamia se apropia cel mai mare pericol care o ameninţase vreodată: amoriţii. Shusin, urmaşul lui Bursin, apreciind amploarea navalei, construieşte în vest o linie de fortificaţii contra triburilor din „ţara Amuru" (identificată în izvoarele cuneiforme cu Siria Superioară şi Arabia Septentrionară, populate de nomazi de origine semitică). La est un alt pericol: elamiţii, popor foarte vechi şi mandru, nu putea suporta starea de dependenţă în care-i adusese Shulgi; răscoalele lor au fost duse în tot lungul dinastiei a III-a. Invazia amoriţilor, conjugată cu cea a Elamului, străpunge linia de fortificaţii şi zidurile Urului, ultimul rege din Ur, Ibi-Sin, este înfrant, în 1930 î.e.n., şi dus prizonier în munţii Elamului. O parte dintre amoriţi s-au răspandit spre vest şi au avut, ca principal centru de dezvoltare, Alepul sau Halpa. Alepul va deveni reşedinţa statului amorit Iamhad, oare, împreună cu hurriţii şi cu populaţiile înrudite cu indoeuropenii din India de Nord (zeităţi comune indiene: Indra, Varuna, Nasatia) vor forma statul Mitanni. O altă parte dintre amoriţi a rămas în Sumer, care şi-a încheiat existenţa politică independentă, exercitand, în schimb o solidă influenţă asupra civilizaţiei mesopotamiene ulterioare.
Amestecul dintre amoriţi şi sumerieni va da naştere unui nou popor - babilonienii, al căror oraş, Babilonul, îşi va disputa întaietatea în Mesopotamia cu o altă putere care apărea tot atunci pe scena istoriei - statul asirian. Dar, fie stăpanul „celor patru ţări ale lumii", fie supus Asiriei, Babilonul, datorită imenselor sale acumulări spirituale şi artistice, precum şi rolului său economic şi financiar, va fi vreme de peste un mileniu metropola necontestată a Ţinutului dintre cele două fluvii.
Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :