Statistics:
Visits: 7,141 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Psaltirea - Dosoftei
Q: | Intreaba despre Psaltirea - Dosoftei |
Ideea de a versifi ca psalmii ii apartine lui Jean Calvin (1509-1564), dar prima incercare reusita a fost cea a francezului Clement Marot, celebru poet de la curtea Margaretei de Navara, care traduce si versifica in franceza doar 50 de psalmi din cei 150 cuprinsi in Psaltire. Prima traducere integrala a Psaltirii si expunerea in versuri ii apartine lui Theodor de Beze (1519-1605).
O interpretare versficata a Psaltirii lui david in limba polona a efectuat-o, in anul 1577, si marele poet polon, caluagarul Jan Kochanowski, sub denumirea de Psalterz Dawidow. Traducerea data l-a insufletit pe Dosoftei sa incerce a versifica Psalmii in limba romana, insa nu a fost si izvorul principal al Psaltirii in versuri.
La versificarea Psalmilor, Dosoftei a apelat si a folosit mai multe izvoare, in pri mul rand ‘Septuaghinta’ in limba greaca, apoi ‘ Vulgata’in limba latina si ca izvor secundar-Psalterz Dawidow- a lui Kochanowski. Dosoftei a luat drept model textul ortodox, pe acesta cautand sa il amlifice dupa propria lui imaginatie.
Cercetarile atente demonstreaza profunda originalitate a versurilor lui dosoftei, precum si influenta exercitata asupra lui de versul oupular romanesc. Mai ales de cunoscuta balada ‘Miorita’ (Psalmul 46), legenda manastirii Argesului si de unele vechi cantece ciobanesti. Dupa cum spune Nicolae Iorga, ‘nu este nici o indoiala ca, in ce priveste redactarea versurilor sale, el nu a fost ajutat de nimeni ci sngur prin familiarizarea cu poporul, cu sufletul lui a ajuns a fi un rostitor al graiului romanesc’.
Despre raspandirea Psalmilor versificati de Dosoftei si popularitatea lor vorbeste faptul ca multi dintre ei au devenit colinde sau cantece de stea. Chiar si in zlele noastre au fost culese colinde sau cantece de stea care reprezinta, de fapt, diferite variante ale psalmilor lui dosoftei.
O serie de cercetari recunosc talentul de versificator al lui Dosoftei.
O inalta apreciere a talentului Mitropolitului o aflam la Nicolae Iorga, care spune ca :’Psaltirea in versuri se desface in doua parti : una, in care scriitorul nu vrea sa coboare ci-si insira solemn dupa datina celor invatati si alta, partea cea mai intinsa, in care el uita mandria volumelor rasfoite si se lasa furat de ritmul usor, saltaret, viu al cantecului popular. Aceasta din urma ramane una din partile cele mai trainice ale operei sale poetice’.
Alexandru Piru considera ca Dosoftei este un autor cu simtul auditiv dezvoltat :’unele din versurile sale ritmate in metrul lung de 10, 12, 13si chiar 14 silabe sunt cateodata stangace , dar nu greoaie.
Dosoftei avea simtul ritmului si o mare spontaneitate in gasirea unor forme ritmice, variate si originale. Cele mai multe versuri sunt cele trohaice de 6 silabe :’Limbile sa salte / cu cantece nalte / Sa strige-n tarie / cu glas de bucurie’ (psalmul 46).
Lexicul poetic si tonul general, characteristic unora din versurile lui Dosoftei, indica influenta clara a limbii populare asa cum este folosita ea, pitoreasca si dura, de catre vorbitorul popular in blesteme. Iata un exemplu din Psalmul 34 : ‘ Sa si schimonoseasca-n grea rusine / Carii pornesc raul spre mine / cu raceala sa se vartejeasca / Carii imi pizmesc, raul sa-i gasasca’.
‘Psaltirea in versuri ‘a lui Dosoftei are muzicalitatea ceruta de poezie. Aceasta muzicalitate poetica numai este reprodusa, ci pe de-a-ntregul creata. Cea mai plastica si mai exacta caracterizare a versului lui Dosoftei, din acest punct de vedere, a fost facuta de G. Calinescu : ‘Dar mai ales Dosoftei are acea curgere mieroasa a limbii, densitatea de lichid greu a frazei, materialitatea vorbei, care dau mireasma mahnirilor abstracte’. Dosoftei nu are numai meritul pionieratului, el reuseste sa creeze modele poetice durabile.
Rezumand, se poate afirma ca publicarea ‘Psaltirii in versuri ‘ constituie un eveniment cu totul exceptional in istoria literaturii romane. Astfel, s-a intreprins nu numai o incercare indrazneata de a apara credinta, dar s-a demonstrat si bogatia mijloacelor de exprimare ale limbii romane, s-a dovedit ca se poate scrie poezie si in aceasta limba, poate chiar mai frumos decat in alte limbi.
Sursa Imagine:www.freeschoolclipart.com
O interpretare versficata a Psaltirii lui david in limba polona a efectuat-o, in anul 1577, si marele poet polon, caluagarul Jan Kochanowski, sub denumirea de Psalterz Dawidow. Traducerea data l-a insufletit pe Dosoftei sa incerce a versifica Psalmii in limba romana, insa nu a fost si izvorul principal al Psaltirii in versuri.
La versificarea Psalmilor, Dosoftei a apelat si a folosit mai multe izvoare, in pri mul rand ‘Septuaghinta’ in limba greaca, apoi ‘ Vulgata’in limba latina si ca izvor secundar-Psalterz Dawidow- a lui Kochanowski. Dosoftei a luat drept model textul ortodox, pe acesta cautand sa il amlifice dupa propria lui imaginatie.
Cercetarile atente demonstreaza profunda originalitate a versurilor lui dosoftei, precum si influenta exercitata asupra lui de versul oupular romanesc. Mai ales de cunoscuta balada ‘Miorita’ (Psalmul 46), legenda manastirii Argesului si de unele vechi cantece ciobanesti. Dupa cum spune Nicolae Iorga, ‘nu este nici o indoiala ca, in ce priveste redactarea versurilor sale, el nu a fost ajutat de nimeni ci sngur prin familiarizarea cu poporul, cu sufletul lui a ajuns a fi un rostitor al graiului romanesc’.
Despre raspandirea Psalmilor versificati de Dosoftei si popularitatea lor vorbeste faptul ca multi dintre ei au devenit colinde sau cantece de stea. Chiar si in zlele noastre au fost culese colinde sau cantece de stea care reprezinta, de fapt, diferite variante ale psalmilor lui dosoftei.
O serie de cercetari recunosc talentul de versificator al lui Dosoftei.
O inalta apreciere a talentului Mitropolitului o aflam la Nicolae Iorga, care spune ca :’Psaltirea in versuri se desface in doua parti : una, in care scriitorul nu vrea sa coboare ci-si insira solemn dupa datina celor invatati si alta, partea cea mai intinsa, in care el uita mandria volumelor rasfoite si se lasa furat de ritmul usor, saltaret, viu al cantecului popular. Aceasta din urma ramane una din partile cele mai trainice ale operei sale poetice’.
Alexandru Piru considera ca Dosoftei este un autor cu simtul auditiv dezvoltat :’unele din versurile sale ritmate in metrul lung de 10, 12, 13si chiar 14 silabe sunt cateodata stangace , dar nu greoaie.
Dosoftei avea simtul ritmului si o mare spontaneitate in gasirea unor forme ritmice, variate si originale. Cele mai multe versuri sunt cele trohaice de 6 silabe :’Limbile sa salte / cu cantece nalte / Sa strige-n tarie / cu glas de bucurie’ (psalmul 46).
Lexicul poetic si tonul general, characteristic unora din versurile lui Dosoftei, indica influenta clara a limbii populare asa cum este folosita ea, pitoreasca si dura, de catre vorbitorul popular in blesteme. Iata un exemplu din Psalmul 34 : ‘ Sa si schimonoseasca-n grea rusine / Carii pornesc raul spre mine / cu raceala sa se vartejeasca / Carii imi pizmesc, raul sa-i gasasca’.
‘Psaltirea in versuri ‘a lui Dosoftei are muzicalitatea ceruta de poezie. Aceasta muzicalitate poetica numai este reprodusa, ci pe de-a-ntregul creata. Cea mai plastica si mai exacta caracterizare a versului lui Dosoftei, din acest punct de vedere, a fost facuta de G. Calinescu : ‘Dar mai ales Dosoftei are acea curgere mieroasa a limbii, densitatea de lichid greu a frazei, materialitatea vorbei, care dau mireasma mahnirilor abstracte’. Dosoftei nu are numai meritul pionieratului, el reuseste sa creeze modele poetice durabile.
Rezumand, se poate afirma ca publicarea ‘Psaltirii in versuri ‘ constituie un eveniment cu totul exceptional in istoria literaturii romane. Astfel, s-a intreprins nu numai o incercare indrazneata de a apara credinta, dar s-a demonstrat si bogatia mijloacelor de exprimare ale limbii romane, s-a dovedit ca se poate scrie poezie si in aceasta limba, poate chiar mai frumos decat in alte limbi.
Sursa Imagine:www.freeschoolclipart.com
Tag-uri: interpretare, psaltirea |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :