I. Literatura religioasă în limba slavonă

a - Pripeale (pripeaţi = a cânta, a repeta; imn cântat în limba bulgară) la toate sărbătorile împărăteşti şi ale Născătoarei de Dumnezeu şi ale tuturor preacuvioşilor, părinţilor mari şi sfinţi... aparţine monahului Filotei, pe la începutul secolului al XV-lea; b - Evanghelia, copiată de arhimandritul Nicodim, la Tismana, în 1405, "operă artistică", "capodoperă de caligrafie, cu miniaturi şi vignete"; c - Pătimirea sfântului şi slăvitului mucenic Ioan cel Nou, scrisă în anul 1402 în limba bulgară de Grigore Ţamblac.

II. Literatura istorică în limba slavonă

a. Cronica lui Åžtefan cel Mare

b. Cronicarii oficia li moldoveni: Macarie, episcop al Romanului, a lăsat o cronică cuprinzând evenimente dintre anii 1504 şi până la 155.1, scrisă din porunca lui Petru Rareş; Eftimie, călugăr, egumen de Căpriana, ne-a lăsat o cronică scrisă din porunca lui Alexandru Lăpuşneanu şi se referă la anii 1542-l551; Azarie, călugăr, redactează cronica pentru anii 155l- 1574.

c. învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, "cel mai însemnat monument al literaturii române în formă slavonă", redactată în jurul anului 1520.

III. Nicolaus Olahus (1493-l568) compune lucrări teologice, istorice, poezii şi scrisori; scrierile istorice: Hungaria este "un tablou geografico-etnografic" cuprinzând şi date despre ţările române, iar Chronicon se referă la domnia lui Matei Corvin.

IV. Monumentele limbii române

a. Cele mai vechi texte româneşti: Scrisoarea boierului Neacşu din Câmpulung adresată Iui Hans Benkner, judele Braşovului, datată 1521. în afară de unele formule consacrate, în limba slavonă, textul exprimă "într-o limbă corect românească" (fonetic, morfologic şi sintactic - ca în limba de azi) date oficiale.

b. Primele încercări de traducere a Bibliei: texte maramureşene: Psaltirea Voroneţeană, Psaltirea Scheiană, Psaltirea Hurmuzachi, Codicele Voroneţean, Codicele Sturdzan etc, traduceri din prima jumătate a secolului al XVI-lea.

c. Prima tipăritură în iimba română: Catehismul de la Sibiu, 1544.

d. Tipăriturile lui Coresi: Evangheliar românesc (1561), Catehism, Lucru apostolesc (1563), Tâlcul Evangheliilor, "adunare de cazanii", de interpretări ale evangheliilor, Liturghier, Psaltire (1577), cu text slavon paralel. •

e. Palia de la Orăştie (1582), tipărită de Şerban, fiul lui Coresi Cuprinde cărţi din Vechiul Testament (palia - gr. = vechi şi slav),

f. Cărţi populare: traduceri din texte parabiblice: Povestea sfintei duminici: traduceri din legende hagiografice: Rugăciunea sfântului Sisin.

g. Mihail Moxa - scrie un Hronograf cuprinzând legende diferite şi traduce Pravila de la Govora, "direptătoriu de leage".

h. Udrişte Năsturel (1579-l658) împreună cu ieromonahul Silvestru, traduce
Evanghelia învăţătoare (Govora, 1642) şi cartea populară Var-laam şi Ioasaf.

V. Literatura religioasă în Moldova, Ţara Românească şi Transilvania:

a. Mitropolitul Varlaam (7-l657): Cazania (1643) sau Cartea românească de învăţătură dumenecele preste an şl la praznice împărăteşti şi la svânţi mari conţine omilii (predici) şi hagiografii (vieţi de sfinţi); Răspuns catehismului calvinesc, pamflet religios împotriva Reformei.
b. Mitropolitul Simion Ştefan: Noul testament de la Bâlgrad

VI. Cronicarii moldoveni

a. Grigore Ureche (15907-l647): Letopiseţul Ţării Moldovei cuprinde fapte din istoria ţării înscrise între anii 1359 (al doilea descălecat) până la domnia lui Aron Vodă, 1594. Se remarcă a fi un excelent portretist: Ştefan cel Mare.

b. Miron Costin (1633-l691): Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron vodă încoace, de unde este părăsit de Ureche vornicul din Ţara de Gios, relatând faptele petrecute între anii 1594 până la 1661 Autorul este martor şi participant la evenimentele relatate în chip obiectiv ("eu voi da samă de ale mele câte scriu"). Deşi realizează portrete doar din câteva linii,- el se remarcă în descrieri (celebra invazie a lăcustelor). în lucrarea De neamul moldovenilor, din ce ţară au ieşit strămoşii lor, Miron Costin a vrut să suplinească "lipsa de ştiinţa începutului acestei ţari" şi să combată "adăosăturile". "basnele" lui Simeon Dascălul la cronica lui Grigore Ureche. în limba polonă, Miron Costin a scris Cronica (arilor Moldovei şi Munteniei şi o Istorie în versuri polone despre Moldova şi Ţara Românească; Viaţa lumii (poem filosofic).

c. Ion Neculce (1672-l745) scrie Letopiseţul Ţării Moldovei în care suni povestite faptele istorice de la domnia lui Istratie Dabija vodă (1661) până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat (1743). "Adevărate schiţe şi nuvele concentrate" sunt cele 42 de anecdote istorice aflate în O samă de cuvinte şi aşezate la începutul Letopiseţului.

VII. Cronicarii munteni ÅŸi ardeleni

a. Letopiseţul Cantacuzinesc cuprinde istorisirea evenimentelor de la 1270 (întemeiere), până la moartea domnitorului Şerban Cantacuzino. Este o cronică favorabilă familiei Cantacuzino.
b. Istoriile domnilor Ţării Româneşti, numită şi Cronica Bălenilor, se referă la aceeaşi perioadă ca şi Letopiseţul Cantacuzinesc, dar interpretarea faptelor se face de pe poziţii diferite, adverse.
c. Hronica slovenilor, Iliricului, Misii cei din sus şi cei din jos, scrisă de Gh. Brancovici, cu referire la Ţara Bârsei între anii 1392 până la 1633.

VIII. Literatura religioasa în a doua jumatate a secolului al XVII-lea

1. Mitropolitul Dosoftei tipăreşte Psaltirea în versuri (Uniev ,1673) "inaugurând astfel o modalitate lirică care avea să fie cultivată, prin Macedonski şi Arghezi, până în zilele noastre"; Parimiile de peste an (1683) şi Viaţa şi petrecerea sfinţilor, în patru volume (1682-l686)
2. Biblia de la Bucureşti (1688) se tipăreşte după traducerea făcută de fraţii Şerban şi Radu Greceanu din iniţiativa şi cu cheltuiala domni torului Şerban Cantacuzino. Este prima traducere integrală a Bibliei.
3. Antim Ivireanu, mitropolitul Ţării Româneşti, tipăreşte învăţăturile lui Vasile Macedoneanu către fiul său Leun (1691). Evangheliar greco-român (1691), Psaltirea românească (1694), Didahiile, "discursuri de la amvon", predici scrise şi rostite între anii 17091716. netipărite în timpul vieţii autorului.

IX. Carţile populare

a. Alexandria, roman despre istoria vieţii lui Alexandru Macedon; b. Albinuşa, carte cuprinzând povestiri morale despre virtuţi şi vicii; c. Fiziologul, manual populat cu animale, mai ales fictive, pe seama cărora se fac lecţii de morală; d. Literatură astrologică şi de prevestire (Roj-danice sau Zodiace, Gromovnice şi Trepetnice etc),

X. Secolul al XVIII-lea

a. Literatură istorică: Radu Greceanu: Istoria Ţării Româneşti se
referă la anii domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-l714); Istoria anonimă a Ţării Româneşti (1688-l717); Cronica lui Radu Popescu (1700-l729); Stolnicul Constantin Cantacuzino: Istoria Ţării Româneşti; Nicolae Costin (1660-l712): Letopiseţul Ţării Moldovei de la zidirea lumii pana la 1601; Nicolae Milescu: Călătorie prin Siberia de la Tobolsk pînă la Nercinsk şi hotarul Chinei; Jurnal de călătorie în China; Dimitrie Cantemir (1673-l723), "cărturar cunoscut în întreaga lume", autor al unor volume de istorie, literatură, religie, geografie, muzică, logică etc... scrise în multe limbi (română, latină, rusă etc ):

---

Tag-uri: literatura, literatura romana veche, literatura slavona

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 18 February '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---