Performanţa sportivă a evoluat mult şi continuă să evolueze. Ramurile sportive şi-au stabilit şi şi-au precizat metodologia de lucru. Din aceste considerente, antrenamentul sportiv şi-a sistematizat conţinutul după reguli precise, baza constituind-o scopul şi efectele exerciţiilor fizice asupra instruirii.

Acestea au fost diferenţiate şi aplicate după reguli precise, după specificul şi adresabilitatea lor, constituind apoi elemente de conţinut ale antrenamentului sportiv. Exerciţiile fizice şi-au găsit astfel domeniile: tehnica, tactica, sfera psihică, teoretică, artistică, biologică, capacitatea de efort.

Aşadar, în antrenamentul contemporan, putem vorbi de: pregătirea fizică, pregătirea tehnică, pregătirea tactică, pregătirea teoretico-me todică, pregătirea psihologică, pregătirea artistică şi pregătirea biologică pentru concurs, care se constituie în factorii antrenamentului sportiv.

Pregătirea fizică Este componenta cu un rol deosebit de important în procesul de pregătire sportivă, constituindu-se în elementul de bază pentru ceilalţi factori ai antrenamentului.

Pregătirea fizică este ansamblul de măsuri luate de profesor (antrenor) în vederea asigurării unei capacităţi funcţionale superioare a organismului, prin obţinerea unor valori optime ale indicilor somatofuncţionali, printr-un nivel ridicat de dezvoltare a calităţilor motrice de bază şi specifice, stăpânirea deplină a exerciţiilor utilizate şi prin asigurarea unei stări de sănătate perfectă.

Pregătirea fizică este prezentă în antrenamentul tuturor categoriilor de sportivi, ponderea ei şi tipul mijloacelor folosite fiind diferite de la o ramură sportivă la alta şi de la un eşalon la altul [începători, avansaţi, performanţă].

a) Pregătirea fizică generală

Obiective:

- dezvoltarea calităţilor motrice de bază [viteză, forţă, rezistenţă, îndemânare, mobilitate şi supleţe);

- creşterea capacităţii funcţionale generale a organismului;

- asigurarea unei dezvoltări fizice armonioase;

- dezvoltarea indicilor morfofuncţionali ce condiţionează practicarea unei ramuri de sport.

Mijloace - pregătirea fizică generală se realizează cu ajutorul exerciţiilor de dezvoltare generală, cu şi fără îngreuieri, cu obiecte şi fără şi, mai ales, cu exerciţii împrumutate din alte sporturi, cu practicarea chiar a diferitelor ramuri sportive, exerciţii cu haltere pentru sărituri şi aruncări din atletism, alergări de durată pentru schiorii semifondişti, schi fond pentru canotori etc.

Convenţional, prin finalitate, orientare şi efect, exerciţiile de pregătire fizică generală se împarte în două grupe (N.G. Ozolin): cu influenţă indirectă şi directă. De exemplu: la halterofili şi aruncători, alergările de durată, crosurile nu ajută direct performanta, dar întăresc sistemul cardiovascular, respirator, îmbunătăţesc metabolismul şi grăbesc procesul de refacere.

Exerciţiile cu influenţă directă urmăresc nemijlocit creşterea pregătirii fizice în ramura şi proba de sport respectivă. De exemplu: cu ajutorul unui număr mare de sărituri, voleibalistul, săritorul, halterofilul îşi fortifică grupele musculare ale picioarelor cărora le revine un volum mare de lucru în disciplina respectivă.

Ponderea pregătirii fizice generale diferă de la o ramură sportivă la alta şi mai ales în funcţie de niveslul măiestriei sportive. Ea are o durată şi o importanţă mai mare faţă de celelate componente la grupele de începători şi are un caracter mai restrâns la sportivii de înaltă performanţă.

Locul pregătirii fizice generale este întotdeauna la începutul perioadei pregătitoare, de regulă într-o zonă montană, în scopul asigurării unei baze solide pentru pregătirea ulterioară a sportivilor. Aceasta nu înseamnă că în celelalte perioade lipseşte, ea este prezentă în procente diferite funcţie de calendarul sportiv.

b) Pregătirea fizică multilaterală este contestată de unii specialişti, dar considerată de către alţii ca fiind aceea care asigură capacitatea fizică selectivă. Este o pregătire fizică generală orientată selectiv în funcţie de specificul ramurii sportive şi carenţele individuale de pregătire ale sportivilor.

Obiective:

- dezvoltarea calităţilor motrice specifice ramurii de sport respective;

- dezvoltarea calităţilor motrice specifice deficitare ale sportivilor.

Mijloace - exerciţii fizice speciale pentru dezvoltarea calităţilor motrice, selectate, dozate şi direcţionate în funcţie de scopul propus (exerciţii pliometrice pentru dezvoltarea forţei membrelor inferioare, efectuate de la înălţimi diferite cu desprinderi pe direcţii diferite şi în unghiuri diverse, pentru săritorii în înălţime şi în lungime, pentru voleibalişti etc.).
Locul în procesul de pregătire este în a doua parte a perioadei pregătitoare (etapa precompetiţională).

c) Pregătirea fizică specifică

Obiective:

- dezvoltarea calităţilor motrice specifice ramurii sau probei sportive respective, sub formă complexă (forţă explozivă - forţă viteză - forţă în regim de rezistenţă etc); sau combinată (forţă explozivă în regim de îndemânare - în aruncări, sărituri, jocuri sportive etc; sau forţă - rezistenţă în regim de coordonare, ca în canotaj etc);

- creşterea randamentului energetic specific (predominant
anaerob în probele de sprint, predominant aerob în probele de
fond etc.).

Mijloace:

- exerciţii cu efect combinat;

- exerciţii efectuate cu îngreuieri şi dozări diferite, dar conţinând structura de bază a tehnicii procedeului folosit.
Locul în procesul de pregătire - recomandat este în perioada competiţională, având pondere diferită, în raport cu specificul ramurii sau probei sportive.

sursa imaginii- .freeschoolclipart.com

---

Tag-uri: antrenor, efort, performanta

---

Categorie: Sport  - ( Sport - Archiva)

Data Adaugarii: 29 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---