Statistics:
Visits: 2,472 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Popa Tanda - caracterizarea personajului principal
Q: | Intreaba despre Popa Tanda - caracterizarea personajului principal |
Lumea aparte a nuvelei ‘‘Popa Tanda’’ de Ioan Slavici, este evocata si prin intermediul personajelor care o populeaza si o reprezinta.
Parintele Trandafir este personajul principal al nuvelei, fiind prezent in toate momentele actiunii si infatisat in evolutia sa ‘‘In vremea asta parintele Trandafir a imbatranit cu zece ani’’.
Fiind unul dintre cei doi copii ai dascalului Pintilie Trandafir, devine preot, isi intemeiaza o familie si isi profeseaza meseria in satul natal timp de doi ani.
In urma unor dispute cu enoriasii, este mutat la Saraceni, un sat care isi merita numele, avand in vedere aspectul lui si starea naturala a satenilor.
Apeland la caracterizarea directa inca din expozitiune, autorul evidentiaza unele calitati ale persona jului principal : om bun cu invatatura, vorbind ‘‘drept si cumpatat’’, harnic si ingrijitor’’. Drept, indemanatic si priceput ‘‘face din nimica ceva’. Este gospodar si strangator, ‘‘Strange, drege si culele ca sa aiba pentru sine si pentru altii’’.
Naratorul ii gaseste insa din punctul sau de vedere si ‘‘defecte’’ pe care le prezinta de asemenea direct. Este vorba de sinceritatea si corectitudinea preotului, el fiind prea aspru in relatiile pe care le are cu semenii : ‘‘este cam greu la vorba, cam aspru la judecata prea de-a drepul, prea verde-fatis’’.
Aceste insusiri si defecte, dar si alte trasaturi caracteristice personajului, sunt infatisate in continuare in opera si indirect, prin faptele si prin atitudinea acestuia sau prin felul de a vorbi : ‘‘Astfel ajuns preot in Saraceni, analizeaza situatia cu luciditate si isi da seama ca trebuie ‘‘sa faca din poporul sau semeni harnici’’, deoarece ‘‘cata vreme vor fi saracenii lenesi vor fi saraci si flamanzi’’.
Dotat cu o energie iesita din comun si cu tenacitate uimitoare in atingerea scopului propus, isi incepe actiunea prin predici care nu au insa nicio consecinta practica. Atunci preotul nu cedeaza si apeleaza la mai multa indarjire.
Neobtinand nici acum niciun rezultat, preotul Trandafir isi diversifica strategiile si apeleaza la batjocura. Fin observator a tot ce se intampla in jurul sau, neiertator, aspru cu cei ce se dovedesc lenesi, cu o limba ascutita si vorba miscatoare, el ii ironizeaza pe satenii trandavi dar nici de data asta nu se inregistreaza rezultatele dorite. Ocara, uimitorul mijloc pentru indreptarea saracenilor se dovedeste la fel de ineficace.
Toate aceste strategii nu au ecoul dorit, intrucat preotul este perceput de sateni ca o persoana din afara comunitatii vazand in actiunile sale o pierdere de vreme, de unde personajul se si alege cu numele de ‘‘Popa Tanda’’.
In momentul in care enoriasii nu-l mai vor preot in sat, Trandafir isi da seama ca singura modalitate este exemplul personal. De aceea, cu aceeasi vointa si tenacitate de neinfrant, isi repara casa, isi imprejmuieste curtea si isi cultiva pamantul, ceea ce ii uimeste pe sateni. Adopta si modul de influenta din aproape-n aporoape determinandu-i pe sateni sa fie receptivi la nou.
Asadar, prin exemplul personal, preotul isi atinge scopul, determinandu-i pe sateni sa-si schimbe radical atitudinea fata de munca.
Cu gandire practica, cumpatat, stapan pe sine, preotul Trandafir atinge in final stadiul deplinei multumiri, bucurandu-se in tihna de caminul sau si de rezultatele muncii sale. Insusirile personajului sunt prezentate la inceput direct de autor prin intermediul descrierii in care se remarca prezenta enumeratiilor si a unor inversiuni :’’si harnic si grijitor este parintele’’, ‘‘este cam greu la vorba, cam aspru la judecata, prea de-a dreptul, prea verde-n fata’’, ‘‘a ramas precum a fost :verde, vesel si harnic’’.
Alte insusiri sunt evidentiate indirect prin faptele sale, prin felul de a se comporta si de a le vorbi satenilor, in straduirea sa de a-i obisnui in harnicie. Alteori chiar relatia lui Trandafir cu acestia sau cu alte personaje vine sa reliefeze o parte din trasaturile lui caracteristice.
Prin toate aceste procedee, Ian Slavici a realizat, un personaj complex care ‘‘gandeste practic’’
Parintele Trandafir este personajul principal al nuvelei, fiind prezent in toate momentele actiunii si infatisat in evolutia sa ‘‘In vremea asta parintele Trandafir a imbatranit cu zece ani’’.
Fiind unul dintre cei doi copii ai dascalului Pintilie Trandafir, devine preot, isi intemeiaza o familie si isi profeseaza meseria in satul natal timp de doi ani.
In urma unor dispute cu enoriasii, este mutat la Saraceni, un sat care isi merita numele, avand in vedere aspectul lui si starea naturala a satenilor.
Apeland la caracterizarea directa inca din expozitiune, autorul evidentiaza unele calitati ale persona jului principal : om bun cu invatatura, vorbind ‘‘drept si cumpatat’’, harnic si ingrijitor’’. Drept, indemanatic si priceput ‘‘face din nimica ceva’. Este gospodar si strangator, ‘‘Strange, drege si culele ca sa aiba pentru sine si pentru altii’’.
Naratorul ii gaseste insa din punctul sau de vedere si ‘‘defecte’’ pe care le prezinta de asemenea direct. Este vorba de sinceritatea si corectitudinea preotului, el fiind prea aspru in relatiile pe care le are cu semenii : ‘‘este cam greu la vorba, cam aspru la judecata prea de-a drepul, prea verde-fatis’’.
Aceste insusiri si defecte, dar si alte trasaturi caracteristice personajului, sunt infatisate in continuare in opera si indirect, prin faptele si prin atitudinea acestuia sau prin felul de a vorbi : ‘‘Astfel ajuns preot in Saraceni, analizeaza situatia cu luciditate si isi da seama ca trebuie ‘‘sa faca din poporul sau semeni harnici’’, deoarece ‘‘cata vreme vor fi saracenii lenesi vor fi saraci si flamanzi’’.
Dotat cu o energie iesita din comun si cu tenacitate uimitoare in atingerea scopului propus, isi incepe actiunea prin predici care nu au insa nicio consecinta practica. Atunci preotul nu cedeaza si apeleaza la mai multa indarjire.
Neobtinand nici acum niciun rezultat, preotul Trandafir isi diversifica strategiile si apeleaza la batjocura. Fin observator a tot ce se intampla in jurul sau, neiertator, aspru cu cei ce se dovedesc lenesi, cu o limba ascutita si vorba miscatoare, el ii ironizeaza pe satenii trandavi dar nici de data asta nu se inregistreaza rezultatele dorite. Ocara, uimitorul mijloc pentru indreptarea saracenilor se dovedeste la fel de ineficace.
Toate aceste strategii nu au ecoul dorit, intrucat preotul este perceput de sateni ca o persoana din afara comunitatii vazand in actiunile sale o pierdere de vreme, de unde personajul se si alege cu numele de ‘‘Popa Tanda’’.
In momentul in care enoriasii nu-l mai vor preot in sat, Trandafir isi da seama ca singura modalitate este exemplul personal. De aceea, cu aceeasi vointa si tenacitate de neinfrant, isi repara casa, isi imprejmuieste curtea si isi cultiva pamantul, ceea ce ii uimeste pe sateni. Adopta si modul de influenta din aproape-n aporoape determinandu-i pe sateni sa fie receptivi la nou.
Asadar, prin exemplul personal, preotul isi atinge scopul, determinandu-i pe sateni sa-si schimbe radical atitudinea fata de munca.
Cu gandire practica, cumpatat, stapan pe sine, preotul Trandafir atinge in final stadiul deplinei multumiri, bucurandu-se in tihna de caminul sau si de rezultatele muncii sale. Insusirile personajului sunt prezentate la inceput direct de autor prin intermediul descrierii in care se remarca prezenta enumeratiilor si a unor inversiuni :’’si harnic si grijitor este parintele’’, ‘‘este cam greu la vorba, cam aspru la judecata, prea de-a dreptul, prea verde-n fata’’, ‘‘a ramas precum a fost :verde, vesel si harnic’’.
Alte insusiri sunt evidentiate indirect prin faptele sale, prin felul de a se comporta si de a le vorbi satenilor, in straduirea sa de a-i obisnui in harnicie. Alteori chiar relatia lui Trandafir cu acestia sau cu alte personaje vine sa reliefeze o parte din trasaturile lui caracteristice.
Prin toate aceste procedee, Ian Slavici a realizat, un personaj complex care ‘‘gandeste practic’’
Tag-uri: caracterizarea, nuvela |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :