Sociologul român Petre Andrei spunea că naţiunea este „ unitatea fundamentală pe care se întemeiază viaţa modernă " . Mai precis, lumea a fost împărţită în naţiuni şi gândită, înţeleasă din perspectiva naţională după revoluţia franceză şi revoluţia americană. „ începând cu revoluţia americană şi cu cea franceză şi continuând de-a lungul secolului al XlX-lea. frenezia naţionalistă a cuprins zonele în curs de industrializare din întreaga lume. " După opinia viitorologului american Alvin Toffler apariţia naţiunilor a fost determinată de necesitatea integrării economice, a formării unei pieţe naţionale de mărfuri şi capital. Pentru ca noua tehnologie să poată fi utilizată în mod eficient era necesar ca economiile locale să fie contopite într-o singură economie naţională Astfel, cele 350 de stătuleţe germane diferite - aflate mereu în conflict până în sec XIX - trebuiau reunite într-o singură piaţă naţională şi s-au reunit. Acelaşi lucru s-a petrecut şi în Franţa, şi în Italia în secolul al XlX-lea.
Noile mijloace de informare în masă au creat posibilitatea transmiterii rapide a informaţiilor în locuri îndepărtate.

Aceste schimbări economice-sociale profunde au generat, în ultimă instanţă, scăderea patriotismului local şi „ trezirea conştiinţei naţionale ", respectiv,, formarea " naţiunilor.

Imaginea omenirii despre statul naţional este în continuă schimbare. Dacă spre sfârşitul sec. al XVIII-lea şi de-a lungul secolului XIX, „ febra naţionalismului " cuprinsese toate ţările in curs de industrializare, astăzi se constată că naţiunea este supusă unor presiuni violente venite din direcţii opuse. Există forţe care acţionează către transferarea puterii politice în jos, dinspre statul naţional înspre grupurile subnaţionale, respectiv minorităţile naţionale şi regiunile pe care acestea le ocupă. Există, de asemenea, forţe care, dimpotrivă, încearcă să deplaseze puterea în sus, de la naţiune spre organisme supranaţionale, spre organizaţii internaţionale. De exemplu, au existat mişcări separatiste în Franţa (Corsica. Bretania), în Marea Britanie (Scoţia, Ţara Galilor), în Belgia (tensiunea dintre valoni, flamanzi, bruxellezi este în creştere). Canada (Quebecul) etc. Se constată deci că, pe de o parte, grupurile regionale, etnice, religioase îşi revendică tot mai mult identitatea, iar, pe de altă parte, indivizii îşi descoperă şi îşi afumă tot mai mult specificităţile. Totodată, guvernele naţionale -încorsetate de propriile structuri politice şi birocratice se află în imposibilitatea de a trata diferenţiat fiecare regiune, grup rasial, religios, etnic care-şi revendică drepturile şi, cu atât mai mult, de a trata pe fiecare cetăţean ca pe un individ. Acest fapt poate genera intensificarea dramatică a acţiunilor separatiste, periclitând unitatea multor state naţionale.

Incapabilă să corespundă doleanţelor minorităţilor naţionale, naţiunea este în acelaşi timp neputincioasă în faţa marilor probleme mondiale. Astăzi, o singură naţiune, oricât de puternică ar li ea, nu poale să joace un rol fundamental la scară planetară. Noile probleme economice, ecologice au determinat cresterea fara precedent a interdependenţelor dintre state si concomitcnt cu subminarea poziţiei statului naţional la Scară planetară. Au apărut organizaţii noi, puternice corporaţiile multinaţionale - care au realizat o „mondializare " a producţiei şi care joacă un rol important la nivel planetar. Aceste corporaţii cooperează uneori cu „ patria " lor, alteori se servesc de ea pentru a-şi impune propria politică. Prin forţa pe care o au, ele depăşesc guvernele naţionale şi reduc rolul Statului naţional. De pildă, cifra anuală de afaceri a firmei General-Motors în anii '70 era mai mare decât produsul naţional brut al Belgiei sau Elveţiei.

---

Tag-uri: social, interactiune, individ, relatii

---

Categorie: Diverse  - ( Diverse - Archiva)

Data Adaugarii: 13 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---