Statistics:
Visits: 2,131 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Ion Barbu - universul de creatie
Q: | Intreaba despre Ion Barbu - universul de creatie |
Alaturi de Tudor Arghezi si de Lucian Blaga, Ion Barbu da conceptului modern de poezie noi valori, impunand o viziune poetica originala.
Ion Barbu face distinctia intre “poezia lenesaâ€, considerata ca fiind lipsita de spiritualitate, si poezia pura (o lirica esentiala a ideiilor), pentru care opteza.
Lirica lui Ion Barbu da limbajului functia paradoxala de a exprima si de a ascunde sensul in acelasi timp, caracterziandu-se prin obscuritate, incifrare, ermetism.
Ermetismul (termen derivat de la numele zeului grec Hermes considerat de alchimisti patron al stiintelor oculte) este expresia unei tendinte de ascundere, de incifarare a sensului poeziei printr-o exprimare (vocabular, metafore, structuri gramaticale) care presupune o pregatire prealabila, o initiere a cititorului. Ermetismul solicita intelectul in procesul descifrarii textului literar si mai putin afectivitatea. Reprezentanti de seama: Stephane Mallarme, Pol Valery, G. Ungaretti, I. Barbu.
In opera lui Ion Barbu coexista cele doua tendinte “apolinic†si “dionisiacâ€, dar cu dominanta uneia dintre ele, in functie de etapa de creatie. Categoriile estetice complementare apolinic-dionisiac, formulate de Nietzsche, constituie momente esentiale in procesul creatiei si imbolduri: visul/contemplatia si trairea dezlantuita a fortelor inconstiente si abisale, intelepciune si instinct, gandire si viata, plastica si muzica.
In 1935, in primul studiu consacrat operei poetului “Introducere in poezia lui Ion Barbuâ€, Tudor Vianu propune trei etape de creatie ale acestuia: parnasiana, baladic-orientala si ermetica.
Prima etapa, cea parnasiana, apartine perioadei de creatie cuprinsa intre anii 1919-1920 si cuprinde poezii precum: “Lava, Muntii, Copacul, Umanizareâ€.
“Este o convingere comuna tuturor poetilor parnasieni ca pot evoca mai bine lucrurile pentru care au incercat mai putine sentimente practice si reale†(T. Vianu). Respectand acest principiu, poeziile lui Ion Barbu din perioada parnasiana descriu peisaje mineralizate, evoca zeitati mitologice sau surprind anumite procese de constiinta, ca in cazul poeziei “Panteismâ€.
Nevoia de obiectivitate i-a determinat pe poetii parnasieni sa cultive poeziile cu forma fixa. Tocmai de aceea, majoritatea poeziilor apartinand acestei perioade, Ion Barbu a intrebuintat forma fixa a sonetului.
Ciclul baladic-oriental cuprinde poeziile publicate intre anii 1920-1924, precum: “Dupa melci, Riga Crypto si lapona Enigel, Domnisoara Hus, Isarlak, Nastratin Hogea la Isarlakâ€. Majoritatea poeziilor apartinand acestei etape au caracter narativ, asemenea baladelor, si sunt adesea descriptive. Ele evoca o lume pitoreasca a descantecelor, o lume de inspiratie autohtona sau balcanica. Lumea descrisa in aceste poezii seamana cu aceea din operele lui Anton Pann.
Ultima etapa, “ermetica†este reprezentata de poezii precum: “Oul dogmatic, Uvedenrode†si, mai tarziu “Din ceas, dedus…†sau “Timbruâ€, acestea din urma putand fi considerate adevarate arte poetice.
Ion Barbu creaza un tip original de hermetism, numit barbism
Ion Barbu face distinctia intre “poezia lenesaâ€, considerata ca fiind lipsita de spiritualitate, si poezia pura (o lirica esentiala a ideiilor), pentru care opteza.
Lirica lui Ion Barbu da limbajului functia paradoxala de a exprima si de a ascunde sensul in acelasi timp, caracterziandu-se prin obscuritate, incifrare, ermetism.
Ermetismul (termen derivat de la numele zeului grec Hermes considerat de alchimisti patron al stiintelor oculte) este expresia unei tendinte de ascundere, de incifarare a sensului poeziei printr-o exprimare (vocabular, metafore, structuri gramaticale) care presupune o pregatire prealabila, o initiere a cititorului. Ermetismul solicita intelectul in procesul descifrarii textului literar si mai putin afectivitatea. Reprezentanti de seama: Stephane Mallarme, Pol Valery, G. Ungaretti, I. Barbu.
In opera lui Ion Barbu coexista cele doua tendinte “apolinic†si “dionisiacâ€, dar cu dominanta uneia dintre ele, in functie de etapa de creatie. Categoriile estetice complementare apolinic-dionisiac, formulate de Nietzsche, constituie momente esentiale in procesul creatiei si imbolduri: visul/contemplatia si trairea dezlantuita a fortelor inconstiente si abisale, intelepciune si instinct, gandire si viata, plastica si muzica.
In 1935, in primul studiu consacrat operei poetului “Introducere in poezia lui Ion Barbuâ€, Tudor Vianu propune trei etape de creatie ale acestuia: parnasiana, baladic-orientala si ermetica.
Prima etapa, cea parnasiana, apartine perioadei de creatie cuprinsa intre anii 1919-1920 si cuprinde poezii precum: “Lava, Muntii, Copacul, Umanizareâ€.
“Este o convingere comuna tuturor poetilor parnasieni ca pot evoca mai bine lucrurile pentru care au incercat mai putine sentimente practice si reale†(T. Vianu). Respectand acest principiu, poeziile lui Ion Barbu din perioada parnasiana descriu peisaje mineralizate, evoca zeitati mitologice sau surprind anumite procese de constiinta, ca in cazul poeziei “Panteismâ€.
Nevoia de obiectivitate i-a determinat pe poetii parnasieni sa cultive poeziile cu forma fixa. Tocmai de aceea, majoritatea poeziilor apartinand acestei perioade, Ion Barbu a intrebuintat forma fixa a sonetului.
Ciclul baladic-oriental cuprinde poeziile publicate intre anii 1920-1924, precum: “Dupa melci, Riga Crypto si lapona Enigel, Domnisoara Hus, Isarlak, Nastratin Hogea la Isarlakâ€. Majoritatea poeziilor apartinand acestei etape au caracter narativ, asemenea baladelor, si sunt adesea descriptive. Ele evoca o lume pitoreasca a descantecelor, o lume de inspiratie autohtona sau balcanica. Lumea descrisa in aceste poezii seamana cu aceea din operele lui Anton Pann.
Ultima etapa, “ermetica†este reprezentata de poezii precum: “Oul dogmatic, Uvedenrode†si, mai tarziu “Din ceas, dedus…†sau “Timbruâ€, acestea din urma putand fi considerate adevarate arte poetice.
Ion Barbu creaza un tip original de hermetism, numit barbism
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :