Statistics:
Visits: 3,412 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Doina - referat
Q: | Intreaba despre Doina - referat |
Poezia "Doina" se include in volumul Poezii adunate si indreptate de Vasile Alecsandri, culegere de folclor publicata in 1852.
Creatia lirica, populara, in versuri, ce exprima confesiv cea mai bogata gama de sentimente umane: dragoste, ura, jale, revolta.
Ca orice creatie folcloricati aceasta are caracter oral, anonim, traditional, sincretic si traditional.
Ca o formula specifica doinei este cea de inceput: "Doina, doina cantec dulce", sau o structura poetica exclamativa, vizind legatura omului cu natura.
Apar astfel motive specifice cum ar fi: al comuniunii omului cu natura, al codrului, al dorului. Sentimentele dominante sunt exprimate sub forma unui monolog sau al unui dialog cu elementele naturii.
Lirismul oscileaza intre tristete si speranta. Tehnicile specifice d oinei sunt: vocativele, repetitiile, verbele la imperativ, exclamatiile si interogatiile.
Procedeele artistice specifice sunt: invocatiile retorice, personificarile, paralelismele, epitetele, comparatiile si inversiunile.
Titlul denumeste una din cele mai frumoase si mai dragi creatii populare romanesti.
Creatia lirica, doina exprima sentimente de dragoste ale romanului fata de aceasta creatie specifica neamului romanesc.
Aceasta la insotit pe roman in toate momentele decisive ale vietii, versurile mangaindu-i sufletul si alinandu-i tristetea in momente de restriste, vibrand de bucurie in clipele sale de fericire. Aceasta creatie lirica debuteaza cu cu o repetitie asociata cu un epitet expresiv, cu o formula de adresare: "Doina, doina cantec dulce". Viersul ei vrajit incanta pe oricine si-l tine in loc, ipresionandu-l prin vitalitate si pasiune("viers de foc"): "Cand te-aud, nu m-as mai duce!; Cand rasuni, eu stau pe loc!".
Rotatia anotimpurilor e transpusa in universul ei sensibil: bucuria la venirea primaverii o data cu renasterea naturii("Eu cant doina pe afara, De ma-ngand cu florile si privighetorile"), dar si tristetea la venirea iernii ce viscoleste. Cand romanul canta doina langa vatra ("Eu cant doina-nchis in casa, De-mi mai mangai zilele, Zilele si noptile").
La venirea primaverii, romanul isi simte sufletul tresarind la cantecul tumtos al doinei haiducesti ("Frunza-n codru cat invie, Doina cant de voinicie"). Apare aici un motiv specific al acestei creatii literale folclorice: comuniunea stransa dintre om si natura.
Doina reprezinta chiar sufletul romanului, caci suspinul si soapta ei ii dau bucuria de a trai, infruntand soarta ( Doina cant, doina soptesc, /Tot cu doina vietuiesc"). Repetitiile "doina" si enumeratiile: "zic", "soptesc", "vietuiesc", precum si epitetele "cantec dulce" , "viers cu foc" amplifica varietatea sentimentelor fata de aceasta creatie cu caracter oral, anonim, traditional, sincretic si sincretic. Totodata repetitiile si enumeratiile: De ma-ngand cu florile /si privighetorile" amplifica ideea de timp indelungat de cand doina a aparut in viata romanului.
Enumeratia personificarilor este procedeul artistic fundamental din aceasta poezie.
Ca tehnica specifica se observa folosirea exclamatiilor realizate prin vocative: "Doina, doina,"
Enumeratia verbelor la indicativ: "zic", "soptesc", "vietuiesc" aduc versul doinei mai aproape de sufletul omului.
Subiectivismul este accentuat de folosirea verbelor si pronumelui de persoana I: aud, m-as duce, stau, cant, mangai.
Subiectivismul da muzicalitate versurilor amplificata de elementele prozodice: rima imperecheata, ritmul trohaic, masura scurta, de 7-8 silabe.
Argumentele aduse demonstreaza ca aceasta opera lirica, populara, in versuri, ce exprima confesiv cea mai bogata gama de sentimente umane: dragoste, ura, jale, revolta este o doina.
Creatia lirica, populara, in versuri, ce exprima confesiv cea mai bogata gama de sentimente umane: dragoste, ura, jale, revolta.
Ca orice creatie folcloricati aceasta are caracter oral, anonim, traditional, sincretic si traditional.
Ca o formula specifica doinei este cea de inceput: "Doina, doina cantec dulce", sau o structura poetica exclamativa, vizind legatura omului cu natura.
Apar astfel motive specifice cum ar fi: al comuniunii omului cu natura, al codrului, al dorului. Sentimentele dominante sunt exprimate sub forma unui monolog sau al unui dialog cu elementele naturii.
Lirismul oscileaza intre tristete si speranta. Tehnicile specifice d oinei sunt: vocativele, repetitiile, verbele la imperativ, exclamatiile si interogatiile.
Procedeele artistice specifice sunt: invocatiile retorice, personificarile, paralelismele, epitetele, comparatiile si inversiunile.
Titlul denumeste una din cele mai frumoase si mai dragi creatii populare romanesti.
Creatia lirica, doina exprima sentimente de dragoste ale romanului fata de aceasta creatie specifica neamului romanesc.
Aceasta la insotit pe roman in toate momentele decisive ale vietii, versurile mangaindu-i sufletul si alinandu-i tristetea in momente de restriste, vibrand de bucurie in clipele sale de fericire. Aceasta creatie lirica debuteaza cu cu o repetitie asociata cu un epitet expresiv, cu o formula de adresare: "Doina, doina cantec dulce". Viersul ei vrajit incanta pe oricine si-l tine in loc, ipresionandu-l prin vitalitate si pasiune("viers de foc"): "Cand te-aud, nu m-as mai duce!; Cand rasuni, eu stau pe loc!".
Rotatia anotimpurilor e transpusa in universul ei sensibil: bucuria la venirea primaverii o data cu renasterea naturii("Eu cant doina pe afara, De ma-ngand cu florile si privighetorile"), dar si tristetea la venirea iernii ce viscoleste. Cand romanul canta doina langa vatra ("Eu cant doina-nchis in casa, De-mi mai mangai zilele, Zilele si noptile").
La venirea primaverii, romanul isi simte sufletul tresarind la cantecul tumtos al doinei haiducesti ("Frunza-n codru cat invie, Doina cant de voinicie"). Apare aici un motiv specific al acestei creatii literale folclorice: comuniunea stransa dintre om si natura.
Doina reprezinta chiar sufletul romanului, caci suspinul si soapta ei ii dau bucuria de a trai, infruntand soarta ( Doina cant, doina soptesc, /Tot cu doina vietuiesc"). Repetitiile "doina" si enumeratiile: "zic", "soptesc", "vietuiesc", precum si epitetele "cantec dulce" , "viers cu foc" amplifica varietatea sentimentelor fata de aceasta creatie cu caracter oral, anonim, traditional, sincretic si sincretic. Totodata repetitiile si enumeratiile: De ma-ngand cu florile /si privighetorile" amplifica ideea de timp indelungat de cand doina a aparut in viata romanului.
Enumeratia personificarilor este procedeul artistic fundamental din aceasta poezie.
Ca tehnica specifica se observa folosirea exclamatiilor realizate prin vocative: "Doina, doina,"
Enumeratia verbelor la indicativ: "zic", "soptesc", "vietuiesc" aduc versul doinei mai aproape de sufletul omului.
Subiectivismul este accentuat de folosirea verbelor si pronumelui de persoana I: aud, m-as duce, stau, cant, mangai.
Subiectivismul da muzicalitate versurilor amplificata de elementele prozodice: rima imperecheata, ritmul trohaic, masura scurta, de 7-8 silabe.
Argumentele aduse demonstreaza ca aceasta opera lirica, populara, in versuri, ce exprima confesiv cea mai bogata gama de sentimente umane: dragoste, ura, jale, revolta este o doina.
- Morometii de Marin Preda - rezumat (66014 visits)
- Chirita in provincie de Vasile Alecsandri - prezentare generala (40848 visits)
- Caracterul Bildungsroman al Povestii lui Harap Alb (24996 visits)
- Hanul Ancutei de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (22419 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu - prezentare generala (22000 visits)
- Romania intre Orient si Occident (20124 visits)
- Figuri de stil - Definitii si exemple (20026 visits)
- Sfarsit de toamna de Vasile Alecsandri - Fisa de lectura (19758 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - demonstratie ca este povestire (17110 visits)
- Monastirea Argesului - comentariu literar (16106 visits)
- In vreme de razboi de Ion Luca Caragiale - prezentare generala (15552 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (15220 visits)
- Lacustra de George Bacovia - comentariu literar (15064 visits)
- Vizita... de Ion Luca Caragiale - Caracterizarea personajului principal, Ionel (14686 visits)
- Plumb de George Bacovia - comentariu literar (13722 visits)
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Scoala
- Dispute
- Timp
- Cuvinte
- 10. 2
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Referat despre poezia Elegia a cincea scrisa de Nichita Stanescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a treia parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-prima parte
- Despre Marin Preda si opera sa
- Caracterizarea personajelor in opera Enigma Otiliei scrisa de George Calinescu
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a cincea parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a patra parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a treia parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a doua parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-prima parte
Categorie: Eseuri - ( Eseuri - Archiva)
Data Adaugarii: 21 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :