Statistics:
Visits: 1,623 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Poezia - Din ceas dedus
Q: | Intreaba despre Poezia - Din ceas dedus |
Volumul “Joc secundâ€, publicat in 1930, se deschide cu poezia “Din ceas, dedus…â€, al carui titlu este inlocuit de editori, in 1964 cu titlul volumului.
Poezia are caracter de arta poetica si apartine modernismului barbian.
Cuvantul “joc†din titlu sugereaza o combinatie a fanteziei, libera de orice tendinta practica, iar asocierea adjectivului “secund†plaseaza jocul in zona superioara a esentelor ideale. “Arta lui Ion Barbu ne ofera cumva un soi superior de joaca, e ceva in ultima instanta ludic in aceasta opera de o atat de stricta disciplina†(Alexandru Paleologu).
Referindu-se la caracterul de arta poetica, G. Calinescu surprinde aspecte legate de sensul poeziei, dar si de rolul poetului: “Aceste doua strofe sunt definitia insasi a poeziei. Calma creasta a poeziei este scoasa (dedusa) din timp si spatiu, adica din universul real (din ceas), este nu un joc prim, ci un joc secund, o imagine ireala intr-o apa sau intr-o oglinda. Poetul nu traieste la zenit, simbolul existentei la contingent, ci la nadir, adica din interior, in eul absolut, care nu e efectiv, ci numai latent. Poezia e un cantec de harfe, rasfrante in apa, sau lumina fosforescenta a meduselor care sunt vazute numai pe intuneric, adica atunci cand ochii pentru lumea intinsa se inchid†(G. Calinescu – “Curs de poezieâ€, in volumul “Universul poezieiâ€).
La nivel formal, poezia este alcatuita din doua catrene.
In conceptia lui Ion Barbu, “prin oglinda lumea intra in mantuit azur. Iar daca lumea experientei se inalta in piramida pana la “zenitâ€(punctul cel mai inalt pe verticala), rasfrangerea acesteia alcatuieste “nadirul†ei (punctul cel mai jos pe verticala)â€. Din acest element neintinat isi extrage poetul materia inspiratiei sale. Poezia este pentru el negatia lumii, sublinierea ei in idee, un joc desfasurat pe un plan izolat de viata, “un joc secundâ€.
Zenitul defineste in mode metaforic spatiul real, echivalent cu punctul de maxima stralucire solara, iar nadirul simbolizeaza tot in maniera metaforica universul artistic ce se reflecta in luminat asfintitului.
Substantivul “ceas†de la inceputul poeziei apartine campului semantic al timpului, dar este timpul neclintit, fara curgere. Timpul barbian, este dupa aprecierea lui Alexandru Paleologu, “dedus, sustras oricarei prese a temporalitatii curenteâ€.
Primul vers al strofei intai contine epitetul metaforic situat intr-o inversiune “calma creasta†figura de stil ce desemneaza lumea ideilor in sensul pe care Platon il dadea acestui concept. “Arta, spunea Platon, considerata ca o copie a lucrurilor reale, ele insele niste copii ale ideilor eterne, este imitatia unor imitatii. Arta, ar fi, deci, o resfrangere la puterea a doua a realitatii. Aceasta este conceptia pe care si-o insuseste poetul Ion Barbu cand isi propune sa evoce o lume reflectata in oglinda, caci cel ce priveste icoanele lamurite in apele ei inregistreaza imaginile unor imagini. Dar pe cand pentru Platon aceasta resfrangere secunda face din arta o intruchipare mai indepartata de realitatea ideala decat insesi obiectele concrete care au stat drept model, poetul “Jocului secund†vede aici tocmai un pas mai departe in procesul de transfigurare a lumii, caci pe aceasta cale imaginea se departeaza inca mai mult de substratul ei material†(T. Vianu). Prin urmare arta este pentru Barbu, “un zbor inversâ€, intors spre profunzimea elementelor lumii, spre esentele nevazute ale lucrurilor.
In strofa a doua, intr-o metafora concentrata, Ion Barbu reia muzica de sfere eminesciana, permutand marea de stele in oceanul lichid ce-si plimba astrii scufundati (meduzele) sub “clopote verzi†(Marin Mincu).
Finalul il aduce pe poet din ipostaza intelectuala a lui Hermes, in acea lirica a lui Orfeu. “Cantecul†sau ramane “ascunsâ€, accesibil doar imitatiilor.
Prin urmare, “poezia (adancul acestei calme creste) este o iesire (dedus) din contingent (din ceas) in pura gratuitate (manuit azur), joc secund, ca imagine a cirezii in apa. E un nadir latent, o oglindire a zenitului in apa, o sublimare a vietii prin retorsiune†(G. Calinescu).
Poezia are caracter de arta poetica si apartine modernismului barbian.
Cuvantul “joc†din titlu sugereaza o combinatie a fanteziei, libera de orice tendinta practica, iar asocierea adjectivului “secund†plaseaza jocul in zona superioara a esentelor ideale. “Arta lui Ion Barbu ne ofera cumva un soi superior de joaca, e ceva in ultima instanta ludic in aceasta opera de o atat de stricta disciplina†(Alexandru Paleologu).
Referindu-se la caracterul de arta poetica, G. Calinescu surprinde aspecte legate de sensul poeziei, dar si de rolul poetului: “Aceste doua strofe sunt definitia insasi a poeziei. Calma creasta a poeziei este scoasa (dedusa) din timp si spatiu, adica din universul real (din ceas), este nu un joc prim, ci un joc secund, o imagine ireala intr-o apa sau intr-o oglinda. Poetul nu traieste la zenit, simbolul existentei la contingent, ci la nadir, adica din interior, in eul absolut, care nu e efectiv, ci numai latent. Poezia e un cantec de harfe, rasfrante in apa, sau lumina fosforescenta a meduselor care sunt vazute numai pe intuneric, adica atunci cand ochii pentru lumea intinsa se inchid†(G. Calinescu – “Curs de poezieâ€, in volumul “Universul poezieiâ€).
La nivel formal, poezia este alcatuita din doua catrene.
In conceptia lui Ion Barbu, “prin oglinda lumea intra in mantuit azur. Iar daca lumea experientei se inalta in piramida pana la “zenitâ€(punctul cel mai inalt pe verticala), rasfrangerea acesteia alcatuieste “nadirul†ei (punctul cel mai jos pe verticala)â€. Din acest element neintinat isi extrage poetul materia inspiratiei sale. Poezia este pentru el negatia lumii, sublinierea ei in idee, un joc desfasurat pe un plan izolat de viata, “un joc secundâ€.
Zenitul defineste in mode metaforic spatiul real, echivalent cu punctul de maxima stralucire solara, iar nadirul simbolizeaza tot in maniera metaforica universul artistic ce se reflecta in luminat asfintitului.
Substantivul “ceas†de la inceputul poeziei apartine campului semantic al timpului, dar este timpul neclintit, fara curgere. Timpul barbian, este dupa aprecierea lui Alexandru Paleologu, “dedus, sustras oricarei prese a temporalitatii curenteâ€.
Primul vers al strofei intai contine epitetul metaforic situat intr-o inversiune “calma creasta†figura de stil ce desemneaza lumea ideilor in sensul pe care Platon il dadea acestui concept. “Arta, spunea Platon, considerata ca o copie a lucrurilor reale, ele insele niste copii ale ideilor eterne, este imitatia unor imitatii. Arta, ar fi, deci, o resfrangere la puterea a doua a realitatii. Aceasta este conceptia pe care si-o insuseste poetul Ion Barbu cand isi propune sa evoce o lume reflectata in oglinda, caci cel ce priveste icoanele lamurite in apele ei inregistreaza imaginile unor imagini. Dar pe cand pentru Platon aceasta resfrangere secunda face din arta o intruchipare mai indepartata de realitatea ideala decat insesi obiectele concrete care au stat drept model, poetul “Jocului secund†vede aici tocmai un pas mai departe in procesul de transfigurare a lumii, caci pe aceasta cale imaginea se departeaza inca mai mult de substratul ei material†(T. Vianu). Prin urmare arta este pentru Barbu, “un zbor inversâ€, intors spre profunzimea elementelor lumii, spre esentele nevazute ale lucrurilor.
In strofa a doua, intr-o metafora concentrata, Ion Barbu reia muzica de sfere eminesciana, permutand marea de stele in oceanul lichid ce-si plimba astrii scufundati (meduzele) sub “clopote verzi†(Marin Mincu).
Finalul il aduce pe poet din ipostaza intelectuala a lui Hermes, in acea lirica a lui Orfeu. “Cantecul†sau ramane “ascunsâ€, accesibil doar imitatiilor.
Prin urmare, “poezia (adancul acestei calme creste) este o iesire (dedus) din contingent (din ceas) in pura gratuitate (manuit azur), joc secund, ca imagine a cirezii in apa. E un nadir latent, o oglindire a zenitului in apa, o sublimare a vietii prin retorsiune†(G. Calinescu).
Tag-uri: poezie |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :