FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,249
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Proza romaneasca dupa cel de-al doilea razboi mondial

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   ape   continent   geografie   poet   morometii   investigatie   omor   crima   otrava   personaj  

All Tags

Famous Forum

 

Proza romaneasca dupa cel de-al doilea razboi mondial

 Q:   Intreaba despre Proza romaneasca dupa cel de-al doilea razboi mondial       
Proza romaneasca dupa cel de-al doilea razboi mondial I. Perioda 1944-l960 - Proză de acomodare la schimbările epocii, o impunere ideologică şi politică (tezele mar-xist-leniniste) în toate compartimentele vieţii, o epocă a "declarativismului" în literatură, direcţională spre realismul socialist (Al. Sahia ş.a.), o proză aliniată unor scheme tematice şi ideologice, fără detaşare valorică din punct de vedere estetic.

Romanul - dominant în acest prim deceniu. Se reiau, în condiţiile restructurărilor societăţii româneşti pe toate planurile, temele tradiţionale fundamentale: problema ţărănească, intelectualul, istoria, prezentul.

Scriitori - continuatori - opere: Zaharia Stancu: Desculţ (1948); M. Sadoveanu: Păuna Mică (1948), Nada fl orilor (1951), Nicoară Potcoavă (1952), Aventură în Lunca Dunării. (1954); G. Călinescu: Bietul Ioanide (1953 - actualizează mitul folcloric al meşterului Manole, pentru a analiza condiţia creatorului de excepţie); Scrinul negru (1960 - o continuare la Bietul Ioanide, cu motivul central - creaţia ca mod de existenţă); Camil Petrescu: Un om între oameni, vol. I-III (1953-l957), rămas neterminat; Marin Preda: Moromeţii, vol. I (1955), moment de referinţă în literatura română; Petru Dumitriu: Cronică de familie (1956): Eugen Barbu: Groapa (1957) - prin aceste trei romane remarcabile se înregistrează saltul calitativ al prozei româneşti.

II. Perioada de după deceniul şaizeci - Se impun nuvelişti şi romancieri riguroşi. Multiple formule romaneşti: romanul pitoresc şi baroc (Eugen Barbu, Fănuş Neagu, D. R. Popescu); romanul parabolă (Eugen Barbu - Principele, Sorin Titel - Lunga călătorie a prizonierului, Ştefan Bănulescu - Cartea Milionarului); romanul analitic şi de rememorare (Al. Ivasiuc, C. Ţoiu, Augustin Buzura); romanul mitologic (D. R. Popescu, Fănuş Neagu, Ştefan Bănulescu); picaro-tragic (Fănuş Neagu - îngerul a strigat); realismul psihologic (Marin Preda).

Tehnici moderne: înflorirea stilistică a romanului: eseul analitic romanesc (Marin Preda - Intrusul, Risipitorii, Cel mai iubit dintre pământeni); fără intrigă, fără eroi, personajul - o fiinţă difuză (Al. Ivasiuc - Vestibul, Cunoaştere de noapte); tehnica contrapunctului din muzica preclasică (D. R. Popescu - Vânătoarea regală); simboluri, metafore obsedante (Al. Ivasiuc - Interval, Vestibul, Păsările, Apa, Cunoaştere de noapte); folosirea naraţiunii impersonale (tehnică cinematografică - Ştefan Bănulescu); pluralismul vocilor narative (Sorin Titel - Femeie, Iată Fiul Tău); personajul narator (naratori) - martor, mediator între cititor şi universul fictiv al operei; tehnica basoreliefului, a discursivităţii tehnice, a frazării lirice, a joncţiunii şi a disjunţiei etc.

III. Lărgirea cadrului epicii tradiţionale. Nuvela.

Intrată în penumbră în perioada interbelică, perioadă în care se fundamentează masiv, ca specie literară, romanul, nuvela va prolifera, decantându-se valoric, mai ales după deceniul al şaselea. Tematic, nuvela este mai ales rurală. Mai întâi se va simţi influenţa lui Mihail Sadoveanu, apoi, după anul 1966,' se adaugă cea exercitată de proza fantastică a lui Vasile Voiculescu (apărută postum, în 1964) asupra noilor condeie.

Scriitori ca Ştefan Bănulescu, Sorin Titel, Fănuş Neagu, D. R. Popescu încep să înţeleagă "mişcările seismice ale miticului, ale magicului, lecţia singurătăţilor, a pitorescului, a peisajului interior" (Cornel Ungureanu, Proza românească de azi).
Creşterea reflexivităţii etico-sociale, a voinţei de adevăr şi dreptate, aflată sub semnul lucidităţii. Accentul se va îndrepta spre individ şi analiza existenţialistă - în scrierile lui D. R. Popescu, Augustin Buzura ş.a.

Deschiderea prozei spre tragic - satul aflat sub semnul morţii; puteri oculte, semne criptice, atmosfere incerte învăluie existenţele, îndeosebi la D. R. Popescu, scriitor cu o acută sensibilitate a tragicului" (N. Balotă, Universul prozei), creator al unei proze de atmosferă, poetică şi simbolică (Duios Anastasia trecea, Vânătoarea regală ş.a).
Reprezentarea omului cu substratul psihic de adâncime (Sorin Titel, D. R. Popescu, Augustin Buzura).

- Generaţia anilor '80 ocupă un loc distinct în proza contemporană prin scrierile lui Mircea Nedelciu, Sorin Preda, Ioan Lăcustă, George Cusnarencu, Nicolae Iliescu, Alexandru Vlad).


Tag-uri: proza romana, al doilea razboi mondial



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 25 February '11


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :