Statistics:
Visits: 1,261 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Proza romaneasca dupa cel de-al doilea razboi mondial
Q: | Intreaba despre Proza romaneasca dupa cel de-al doilea razboi mondial |
I. Perioda 1944-l960 - Proză de acomodare la schimbările epocii, o impunere ideologică şi politică (tezele mar-xist-leniniste) în toate compartimentele vieţii, o epocă a "declarativismului" în literatură, direcţională spre realismul socialist (Al. Sahia ş.a.), o proză aliniată unor scheme tematice şi ideologice, fără detaşare valorică din punct de vedere estetic.
Romanul - dominant în acest prim deceniu. Se reiau, în condiţiile restructurărilor societăţii româneşti pe toate planurile, temele tradiţionale fundamentale: problema ţărănească, intelectualul, istoria, prezentul.
Scriitori - continuatori - opere: Zaharia Stancu: Desculţ (1948); M. Sadoveanu: Păuna Mică (1948), Nada fl orilor (1951), Nicoară Potcoavă (1952), Aventură în Lunca Dunării. (1954); G. Călinescu: Bietul Ioanide (1953 - actualizează mitul folcloric al meşterului Manole, pentru a analiza condiţia creatorului de excepţie); Scrinul negru (1960 - o continuare la Bietul Ioanide, cu motivul central - creaţia ca mod de existenţă); Camil Petrescu: Un om între oameni, vol. I-III (1953-l957), rămas neterminat; Marin Preda: Moromeţii, vol. I (1955), moment de referinţă în literatura română; Petru Dumitriu: Cronică de familie (1956): Eugen Barbu: Groapa (1957) - prin aceste trei romane remarcabile se înregistrează saltul calitativ al prozei româneşti.
II. Perioada de după deceniul şaizeci - Se impun nuvelişti şi romancieri riguroşi. Multiple formule romaneşti: romanul pitoresc şi baroc (Eugen Barbu, Fănuş Neagu, D. R. Popescu); romanul parabolă (Eugen Barbu - Principele, Sorin Titel - Lunga călătorie a prizonierului, Ştefan Bănulescu - Cartea Milionarului); romanul analitic şi de rememorare (Al. Ivasiuc, C. Ţoiu, Augustin Buzura); romanul mitologic (D. R. Popescu, Fănuş Neagu, Ştefan Bănulescu); picaro-tragic (Fănuş Neagu - îngerul a strigat); realismul psihologic (Marin Preda).
Tehnici moderne: înflorirea stilistică a romanului: eseul analitic romanesc (Marin Preda - Intrusul, Risipitorii, Cel mai iubit dintre pământeni); fără intrigă, fără eroi, personajul - o fiinţă difuză (Al. Ivasiuc - Vestibul, Cunoaştere de noapte); tehnica contrapunctului din muzica preclasică (D. R. Popescu - Vânătoarea regală); simboluri, metafore obsedante (Al. Ivasiuc - Interval, Vestibul, Păsările, Apa, Cunoaştere de noapte); folosirea naraţiunii impersonale (tehnică cinematografică - Ştefan Bănulescu); pluralismul vocilor narative (Sorin Titel - Femeie, Iată Fiul Tău); personajul narator (naratori) - martor, mediator între cititor şi universul fictiv al operei; tehnica basoreliefului, a discursivităţii tehnice, a frazării lirice, a joncţiunii şi a disjunţiei etc.
III. Lărgirea cadrului epicii tradiţionale. Nuvela.
Intrată în penumbră în perioada interbelică, perioadă în care se fundamentează masiv, ca specie literară, romanul, nuvela va prolifera, decantându-se valoric, mai ales după deceniul al şaselea. Tematic, nuvela este mai ales rurală. Mai întâi se va simţi influenţa lui Mihail Sadoveanu, apoi, după anul 1966,' se adaugă cea exercitată de proza fantastică a lui Vasile Voiculescu (apărută postum, în 1964) asupra noilor condeie.
Scriitori ca Ştefan Bănulescu, Sorin Titel, Fănuş Neagu, D. R. Popescu încep să înţeleagă "mişcările seismice ale miticului, ale magicului, lecţia singurătăţilor, a pitorescului, a peisajului interior" (Cornel Ungureanu, Proza românească de azi).
Creşterea reflexivităţii etico-sociale, a voinţei de adevăr şi dreptate, aflată sub semnul lucidităţii. Accentul se va îndrepta spre individ şi analiza existenţialistă - în scrierile lui D. R. Popescu, Augustin Buzura ş.a.
Deschiderea prozei spre tragic - satul aflat sub semnul morţii; puteri oculte, semne criptice, atmosfere incerte învăluie existenţele, îndeosebi la D. R. Popescu, scriitor cu o acută sensibilitate a tragicului" (N. Balotă, Universul prozei), creator al unei proze de atmosferă, poetică şi simbolică (Duios Anastasia trecea, Vânătoarea regală ş.a).
Reprezentarea omului cu substratul psihic de adâncime (Sorin Titel, D. R. Popescu, Augustin Buzura).
- Generaţia anilor '80 ocupă un loc distinct în proza contemporană prin scrierile lui Mircea Nedelciu, Sorin Preda, Ioan Lăcustă, George Cusnarencu, Nicolae Iliescu, Alexandru Vlad).
Romanul - dominant în acest prim deceniu. Se reiau, în condiţiile restructurărilor societăţii româneşti pe toate planurile, temele tradiţionale fundamentale: problema ţărănească, intelectualul, istoria, prezentul.
Scriitori - continuatori - opere: Zaharia Stancu: Desculţ (1948); M. Sadoveanu: Păuna Mică (1948), Nada fl orilor (1951), Nicoară Potcoavă (1952), Aventură în Lunca Dunării. (1954); G. Călinescu: Bietul Ioanide (1953 - actualizează mitul folcloric al meşterului Manole, pentru a analiza condiţia creatorului de excepţie); Scrinul negru (1960 - o continuare la Bietul Ioanide, cu motivul central - creaţia ca mod de existenţă); Camil Petrescu: Un om între oameni, vol. I-III (1953-l957), rămas neterminat; Marin Preda: Moromeţii, vol. I (1955), moment de referinţă în literatura română; Petru Dumitriu: Cronică de familie (1956): Eugen Barbu: Groapa (1957) - prin aceste trei romane remarcabile se înregistrează saltul calitativ al prozei româneşti.
II. Perioada de după deceniul şaizeci - Se impun nuvelişti şi romancieri riguroşi. Multiple formule romaneşti: romanul pitoresc şi baroc (Eugen Barbu, Fănuş Neagu, D. R. Popescu); romanul parabolă (Eugen Barbu - Principele, Sorin Titel - Lunga călătorie a prizonierului, Ştefan Bănulescu - Cartea Milionarului); romanul analitic şi de rememorare (Al. Ivasiuc, C. Ţoiu, Augustin Buzura); romanul mitologic (D. R. Popescu, Fănuş Neagu, Ştefan Bănulescu); picaro-tragic (Fănuş Neagu - îngerul a strigat); realismul psihologic (Marin Preda).
Tehnici moderne: înflorirea stilistică a romanului: eseul analitic romanesc (Marin Preda - Intrusul, Risipitorii, Cel mai iubit dintre pământeni); fără intrigă, fără eroi, personajul - o fiinţă difuză (Al. Ivasiuc - Vestibul, Cunoaştere de noapte); tehnica contrapunctului din muzica preclasică (D. R. Popescu - Vânătoarea regală); simboluri, metafore obsedante (Al. Ivasiuc - Interval, Vestibul, Păsările, Apa, Cunoaştere de noapte); folosirea naraţiunii impersonale (tehnică cinematografică - Ştefan Bănulescu); pluralismul vocilor narative (Sorin Titel - Femeie, Iată Fiul Tău); personajul narator (naratori) - martor, mediator între cititor şi universul fictiv al operei; tehnica basoreliefului, a discursivităţii tehnice, a frazării lirice, a joncţiunii şi a disjunţiei etc.
III. Lărgirea cadrului epicii tradiţionale. Nuvela.
Intrată în penumbră în perioada interbelică, perioadă în care se fundamentează masiv, ca specie literară, romanul, nuvela va prolifera, decantându-se valoric, mai ales după deceniul al şaselea. Tematic, nuvela este mai ales rurală. Mai întâi se va simţi influenţa lui Mihail Sadoveanu, apoi, după anul 1966,' se adaugă cea exercitată de proza fantastică a lui Vasile Voiculescu (apărută postum, în 1964) asupra noilor condeie.
Scriitori ca Ştefan Bănulescu, Sorin Titel, Fănuş Neagu, D. R. Popescu încep să înţeleagă "mişcările seismice ale miticului, ale magicului, lecţia singurătăţilor, a pitorescului, a peisajului interior" (Cornel Ungureanu, Proza românească de azi).
Creşterea reflexivităţii etico-sociale, a voinţei de adevăr şi dreptate, aflată sub semnul lucidităţii. Accentul se va îndrepta spre individ şi analiza existenţialistă - în scrierile lui D. R. Popescu, Augustin Buzura ş.a.
Deschiderea prozei spre tragic - satul aflat sub semnul morţii; puteri oculte, semne criptice, atmosfere incerte învăluie existenţele, îndeosebi la D. R. Popescu, scriitor cu o acută sensibilitate a tragicului" (N. Balotă, Universul prozei), creator al unei proze de atmosferă, poetică şi simbolică (Duios Anastasia trecea, Vânătoarea regală ş.a).
Reprezentarea omului cu substratul psihic de adâncime (Sorin Titel, D. R. Popescu, Augustin Buzura).
- Generaţia anilor '80 ocupă un loc distinct în proza contemporană prin scrierile lui Mircea Nedelciu, Sorin Preda, Ioan Lăcustă, George Cusnarencu, Nicolae Iliescu, Alexandru Vlad).
Tag-uri: proza romana, al doilea razboi mondial |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 25 February '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :