FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Games for Girls


Statistics:
Visits: 690
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Iarna - de Vasile Alecsandri

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   geografie   ape   continent   poet   morometii   personaj   crima   otrava   omor   investigatie  

All Tags

Famous Forum

 

Iarna - de Vasile Alecsandri

 Q:   Intreaba despre Iarna - de Vasile Alecsandri       
Iarna - de Vasile Alecsandri ‘Iarna’ face parte din ciclul de versuri ‘’Pasteluri’’ de Vasile Alecsandri, care cuprinde poezii scrise intre 1868-1869.
Titlul poeziei sugereaza albul absolut al zapezii care imbraca peisajul romanesc.
Poezia’’Iarna’’ de Vasile Alecsandri este un pastel, adica o opera lirica in versuri in care se prezinta, prin intermediul descrierii, sentimente fata de natura.
Prima strofa este o descriere literara a imaginii.
In acest pastel intalnim numeroase si variate figuri de stil .
In prima strofa, se descrie imaginea vizuala a unui miez de iarna care se intinde din vazduh pe pamantul tarii. Iarna este apriga : ‘’Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada, Lungi troiene calatoare adunate-n cer grmada.’’
Personificata, iarna pare o fiinta fantastica , prin epitete antepuse (inversiuni) , cumplita iarna, ‘’lungi troiene calatoare’’, ce sugereaza nelinistea trezita in sufletul poetului sau accentueaza abundenta ninsorii.
Personificarea ‘’Cumplita iarna cerne norii de zapada’’,creeaza o atmosfera de basm. Iarna devine o fiinta uriasa, fabuloasa care-si cerne norii de zapada asupra pamantului.
Metafora ‘’Lungi troiene calatoare’’, ce include o inversiune si o personificare sugereaza cantitatea uriasa de zapada.Comparatia :’’Fulgii zbor, plutesc ca un roi de fluturi albi’’, realizeaza imaginea vizuala dinamica a fulgilor care se misca gratios si lin evidentiind multimea si frumusetea lor delicata, in timp ce metafora ‘’fiori de gheata ‘’ asociaza albul zapezii cu frigul.
Culoarea alba domina tabloul :’’fluturi albi’’ , ‘’nouri albi’’, prin comparatia ce include epitete, personificari si metafore : ‘’Ca un roi de fluturi albiRaspandind fiori de gheata,pe ai tarii umeri albi’’.Metaforele ‘’fiori de gheata’’, ‘’roi de fluturi’’, alatura linistea poetului spectacolului ce impresioneaza prin fumusete.
Strofa a doua si a treia formeaza secventa a doua : privelistea intinsa, pustie plina de maretie trezind nelinistea in sufletul poetului . Incepand cu strofa a doua, tabloul se intregeste. Abundenta ninsorii imbraca intreaga tara dand un chip nou acesteia.
‘’Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara,
‘’Cu o zale argintie, se imbraca mandra tara’’.
Repetitia din primul vers sugereaza ninsoarea continua, obsedanta. Repetarea verbului ‘’ninge’’ intalnit de trei ori accentueaza prelungirea in timp a ninsorii, nelinistea poetului fiind exprimata prin adverbul ‘’iara’’ si prin semnul exclamarii.
Tara este personificata prin sensul figurat al verbului si prin epitetul antepus, o inversiune din metafora : ‘’Cu o zale argintie se imbraca mandra tara’’. Aceasta metafora sugereaza reflexele metalice de alb-argintiu ale zapezii, caracterul ocrotitor si solemn al vestmantului care imbraca tara pesonificata.
In partea a doua a strofei, peisajul apare abia luminat de soarele indepartat, imaginea vizuala reliefata prin epitetul dublu : ‘’Soarele rotund si palid se prevede printre nori, Ca un vis de tinerete printre anii trecatori’’.
Comparatia ce urmeaza epitetului dublu reprezinta batranetea contemplativa.
Secventa a doua : privelistea intinsa, pustie, plina de maretie ce trezeste nelinistea in sufletul poetului, se incheie cu imaginea vizuala a tabloului de iarna conturat intr-o pata alba ce sugereaza drumurile si satele : ‘’Tot e alb pe camp, pe dealuri, imprejur, in departare, Ca fantasme albe plopii insirati se pierd in zare’’.
Enumeratia ‘’Pe camp, pe dealuri, imprejur, in departare’’, epitetul ‘’alb’, si adjectivul substantivizat ‘’tot’’ realizeaza aceasta imagine vizuala alaturi de comparatia ‘’Ca fantasme albe plopii, insirati se pierd in zare’’.
Senzatia infinitului si nelinistea ce imbraca peisajul la marginea caruia se vad satele invaluite in fumul iesit din cosuri- simbolul vietii, sunt accentuate prin epitetul ‘’pustie’’ si prin repetitia ‘’fara urme, fara drum’’.
Epitetele ‘’pustie’’, ‘’fara urme’’, ‘’fara drum’’, reliefeaza intinderea pustie, incremenita si lipsita de viata. Imaginea satelor devine simbolul prezentei umane, uneori mult bantuita caci sunt ingropate in imensitatea alba. Singurul semn de viata ‘’clabucii albi de fum’’ sunt un acord cu culoarea peisajului in fata pustiului alb si a atmosferei de apasare, poetul traieste o stare de neliniste.
Strofa a patra este a treia secventa : aparitia soarelui, a saniei si a clinchetelor de zurgalai risipesc incordarea, trezind calmul si buna dispozitie. Secventa este imaginea vizuala a cerului inseninat odata cu incetarea ninsorii si aparitia soarelui ce alinta cu razele lui intinderile nemarginite : ‘’Dar ninsoarea inceteaza, norii fug, doritul soare, Se trezeste si dezmiarda, oceanul de ninsoare’’.
Personificarea soarelui reliefeaza revenirea la viatasi biruinta ei.
Metafora ‘’oceanul de ninsoare’’ sugeareaza intinderea imensa a zapezii si iluzia peisajului.
Tabloul este insufletit de aparitia neasteptata a unei sanii ce aduce vioiciunea clinchetelor de zurgalai : ‘’Iat-o sanie usoara care trece peste vai, In vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai .’’
Intensitatea alba, stralucitoare sugerata vizual in primele doua versuri, este in acord cu imaginea auitiva a clinchetelor de zurgalai ce rasuna voios.
Aceasta imagine auditiva devine simbolul biruintei vietii transmite bucuria si incantarea poetului in fata privelistii de basm a naturii.
Cele trei imagini, imaginea vizuala creata prin interjectia ‘’iata’’, imaginea dinamica a saniei si imaginea auditiva a clinchetelor ‘’de zurgalai’’ care parca rasuna in tot vazduhul, sugereaza biruinta vietii si transmit optimismul poetului.


Tag-uri: poezie, pastel



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 13 March '09


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :