Circulaţia sângelui este datorată unei diferenţe de presiune între sistemul arterial cu presiune mare şi sistemul venos cu presiune mică. De exemplu, în capilarul venos presiunea se apropie de 0 mmHg.

Diferenţa de presiune este creată de activitatea de pompă a inimii: la fiecare contracţie a ventriculului stâng inima trimite o anumită cantitate de sânge (debit bătaie) în aortă şi arterele mari; crescând presiunea în aceste vase rezultă presiunea maximă sau sistolică.

In perioada de repaus a inimii (diastolă) sângele se scurge în ţesuturi prin intermediul arteriolelor care opun o rezistenţă la scurgere: rezultă presiunea minimă sau diastolică.

Rezistenţa la scurgere se explic� � prin bogăţia de fibre musculare ale pereţilor arteriolei, care se poate afla în stare de contracţie sau dilataţie, „tonusul de bază" al arteriolelor, controlat de sistemul neurovegetativ, de diverse substanţe metabolice, hormoni. .

Dilatarea şi constricţia arteriolelor este determinată de diverse stări fiziologice, efort, digestie. O activitate crescută a tonusului datorită creşterii sistemului nervos simpatic, diverşi hormoni (adrenalină, aldosteron), de natură renală sau modificări ale tunicii musculare prin fibroscleroză duc la o creştere a presiunii minime.

În unele împrejurări creşte predominant presiunea maximă, ca de exemplu in efort, emoţii; în alte împrejurări se constată chiar în repaus doar o creştere a presiunii maxime (de exemplu la vârstnici) sau numai a minimei sau a ambelor presiuni.

Potrivit datelor O.M.S., se consideră ca valori normale la adulţi presiunea maximă de 140 mmHg şi presiunea minimă de90 mmHg. Se consideră „hipertensiune arterială" creşterea presiunii maxime peste 160 şi minime peste 95 mmHg; zona intermediară dintre 140/80 şi 160/95 mmHg urmează să fie interpretată în raport cu vârsta şi sexul. Asemenea cifre găsite la copil sunt considerate anormale, după cum la vârstnici aceste valori sunt considerate în limite fiziologice.

Desigur, descoperirea unei tensiunii crescute nu indică numai decât o hipertensiune arterială permanentă (HTA); unele creşteri pot fi trecătoare datorită unei emotivităţi mai mari. Diagnosticul de HTA trebuie confirmat numai dacă după 3—4 reexaminări succesive se găsesc aceleaşi valori crescute în repaus.

Sursa Imaginii - freeschoolclipart.com

---

Tag-uri: inima, infarct, efort

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 18 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---