Hipertensiunea arteriala este o afectiune arteriala caracterizata printr-o depasire a valorilor normale ale tensiunii arteriale (presiunea sangelui). Mentinerea tensiunii arteriale in limitele fiziologice este realizata de actiunea complexa a numerosi factori: nervosi, vasculari, renali, glandulari, care actioneaza prin mecanisme complicate.

Este suficient ca vreunul dintre ei sa se deregleze, pentru ca tensiunea arteriala sa creasca si sa se instaleze boala hipertensiva. Mai inainte de a descrie aceasta boala sa spunem cateva cuvinte despre tensiunea arteriala. Aceasta rezulta din actiunea a doua forte opuse, dintre care prima este presiunea imprimata de contractia muschiului cardiac care, invingand rezistenta (tonusul) peretilor vasculari, asigura circulatia sangelui.

Aceasta te nsiune, numita sistolica, reprezinta tensiunea arteriala maxima, spre deosebire de cealalta forta, tensiunea diastolica sau minima, care este permanenta, deoarece traduce presiunea constanta pe care o exercita sangele asupra peretilor arterelor mici.

Un bolnav este declarat in general hipertensiv atunci cand aparatul de tensiune indica cifre mai mari de 15 (150 mm Hg) pentru maxima si peste 9 (90 mm Hg) pentru minima.

Bineinteles ca la aprecierea acestor cifre se tine seama de varsta, intr-o oarecare masura si de sex, stiut fiind ca ele sunt in general mai ridicate la barbati si de faptul ca aceste cifre singure nu reprezinta caracteristica bolii hipertensive, deoarece viitorul bolnavului depinde mai putin de ele si mai mult de starea celorlalte organe influentate de boala hipertensiva.

Initial, boala hipertensiva este precedata de un stadiu oscilant; acesta dureaza cativa ani. In acest stadiu, hipertensiunea care a rezultat din dezechilibrarea unor mecanisme nervoase reglatoare ale tensiunii arteriale este descoperita intam-plator si are un caracter variabil, cu cifre tensionale moderat crescute, care alterneaza cu cifre normale.

Bolnavul se poate simti bine neavand nici un motiv sa se sesizeze; alteori, el poate acuza tulburari discrete, ca: ameteli, dureri de cap, oboseala, nervozitate.

In functie de gravitatea si rapiditatea cu care se instaleaza modificari la nivelul diverselor organe, deosebim in boala hipertensiva o forma cu evolutie benigna si alta maligna. Boala hipertensiva benigna se caracterizeaza prin valori moderate ale tensiunii care cresc incet, de-a lungul anilor, fara complicatii din partea altor organe.

Bolnavul este capabil de o munca moderata, putand duce o viata aproape normala timp indelungat, mai ales daca urmeaza o medicatie hipotensiva si un regim de viata si o alimentatie adecvata. Boala hipertensiva cu evolutie maligna este mai rar intalnita de cat forma precedenta.

Ea se caracterizeaza printr-o agravare rapida a tulburarilor. Bolnavii se plang de ameteli puternice, dureri repetate de cap, insomnie, oboseala, palpitatii, dureri in dreptul inimii, tulburari de vedere, amorteli ale membrelor. Cifrele tensionale sunt ridicate, mai ales in ce priveste minima care depaseste 120 mm Hg.

In aceasta forma, concomitent cu plangerile bolnavului se constata semne de suferinta din partea organelor principale (inima, creier, rinichi). Cele mai frecvente complicatii cardiace se traduc prin tulburari de ritm, angina pectorala, infarct miocardic sau insuficienta cardiaca.

Scleroza arterelor cerebrale provoaca ameteli, scaderea capacitatii de munca cu slabirea memoriei, insomnii, dureri de cap, stare de emotivitate si nervozitate crescuta si uneori paralizii trecatoare.

Imbolnavirea rinichiului se manifesta prin tulburari urinare:
urinile sunt modificate calitativ, reduse cantitativ ziua, completandu-se cu emisiuni nocturne.

Ureea sanguina creste si ea peste normal. Pentru a recunoaste din vreme prezenta hipertensiunii si stadiul bolii se recurge in cadrul examinarii clinice si la alte metode de cercetare: electrocardiograma, examenul fundului de ochi, control radiologic, analize de laborator.

Profilaxia bolii hipertensive este o problema de educatie. Trebuie evitate toate cauzele care produc nevroze si instabilitatea tensiunii arteriale: suparari, munca nerationala, fara odihna si relaxare.

In ce priveste tratamentul, rolul cel mai important il au masurile igienodietetice. Hipertensivul va renunta la o munca in care se cer eforturi sau incordari nervoase prea sustinute.

Programul sau de lucru va fi strict de 8 ore, iar somnul de noapte va dura 8-9 ore, cu un repaus dupa amiaza de cel putin o ora. In primul stadiu al bolii se recomanda plimbari, sport si activitate usoara in aer liber, concediu si tratamente periodice in statiuni balneare si climaterice. Alimentatia va fi rationala si fara restrictii exagerate.

O dieta corespunzatoare presupune reducerea caloriilor, a sarii si, daca este cazul, a unor excitante, cum ar fi ceaiul sau cafeaua. Un regim sarac in calorii mai ales pe seama grasimilor animale (untura, unt) va reduce greutatea corporala cand aceasta depaseste normalul.

Sunt interzise alcoolul si tutunul.

In ceea ce priveste tratamentul medicamentos, acesta cuprinde calmante ale sistemului nervos (Luminai, Carbaxin) si hipotensoare (Hiposerpil, Hipazin).

---

Tag-uri: hipertensiune arteriala, tensiune, sange

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 13 April '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---