Statistics:
Visits: 3,330 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
6
Fame Riser
|
|||||||||||
Familia in perioada moderna
Q: | Intreaba despre Familia in perioada moderna |
Pană în epoca contemporană, singurele căi ce i se oferă femeii pentru a se afirma sunt domeniul biologic-procreativ, religia, domeniul cultural, convieţuirea cu bărbatul în raport cu care ea poate să-şi satisfacă ambiţiile sociale sau politice.
Epoca modernă redefineşte modelele relaţionale şi rolurile familiale punand accentul pe cauzalitatea socială â modificărilor familiei. K. Marx şi Fr. Engels dezvăluie originea şi esenţa familiei concepută ca formă de comunitate umană incluzand un complex de relaţii biologice, sociale, materiale şi spirituale. Ei argumentează apariţia familiei ca răspunzand anumitor cerinţe sociale, negand astfel dezvoltarea probabil întamplătoare a acesteia. Prod ucerea vieţii, preciza K. Marx, atat a celei proprii, prin muncă, cit şi a celei străine, prin procreere, apare dintr-o data ca o dublă relaţie : pe de-o parte, ca relaţie naturală, iar pe de altă parte, ca relaţie socială. Analizand condiţiile existenţei şi dezvoltării umane, Marx şi Engels subliniau că una dintre aceste condiţii constă în aceea că Oamenii, care reproduc zilnic propria lor viaţă, încep sa facă alţi oameni, încep să se înmulţească ; aceasta este relaţia dintre bărbat şi femeie, dintre părinţi şi copii - familia".
în viziune marxistă, relaţiile familiale sunt impregnate social, esenţa umanizată a acestora vădindu-se în primul rand în natura relaţiilor biologice. în acest sens, Marx consideră că în atitudinea bărbatului faţă de femeie se dezvăluie în ce măsură comportarea animalică a omului a devenit omenească, în ce măsură omul a devenit om.
în acelaşi spirit, V. I. Lenin preciza că iubirea nu reprezintă numai o manifestare a naturii, ci şi a culturii.
Relevand esenţa familiei burgheze, prin principala sa funcţie - acumlarea, păstrarea şi transmiterea prin moştenire a proprietăţii - Marx şi Engels apreciau în Ideologia germană că societatea burgheză dă naştere unei vieţii de familie lipsită de suflet, unei iluzii a acesteia, care, subordonand atracţia reciprocă şi iubirea intereselor economice, conduce indubitabil la dizolvarea familiei. Primatul interesului economic în căsătorie „mutilează" psihologic rolurile conjugale şi parentale, decepţionează şi înstrăinează soţii, devalorizand sensul uman al instituţiei căsătoriei. „Chiar şi în încheierea acelor căsătorii la baza cărora nu au stat motive josnice şi egoiste - scria A. Bebel în 1879 - realitatea crudă introduce atatea elemente dizolvante, supărătoare, încat numai rareori se împlinesc speranţele pe care şi le pun în ele, în entuziasmul lor, cei care se căsătoresc".
Epoca modernă redefineşte modelele relaţionale şi rolurile familiale punand accentul pe cauzalitatea socială â modificărilor familiei. K. Marx şi Fr. Engels dezvăluie originea şi esenţa familiei concepută ca formă de comunitate umană incluzand un complex de relaţii biologice, sociale, materiale şi spirituale. Ei argumentează apariţia familiei ca răspunzand anumitor cerinţe sociale, negand astfel dezvoltarea probabil întamplătoare a acesteia. Prod ucerea vieţii, preciza K. Marx, atat a celei proprii, prin muncă, cit şi a celei străine, prin procreere, apare dintr-o data ca o dublă relaţie : pe de-o parte, ca relaţie naturală, iar pe de altă parte, ca relaţie socială. Analizand condiţiile existenţei şi dezvoltării umane, Marx şi Engels subliniau că una dintre aceste condiţii constă în aceea că Oamenii, care reproduc zilnic propria lor viaţă, încep sa facă alţi oameni, încep să se înmulţească ; aceasta este relaţia dintre bărbat şi femeie, dintre părinţi şi copii - familia".
în viziune marxistă, relaţiile familiale sunt impregnate social, esenţa umanizată a acestora vădindu-se în primul rand în natura relaţiilor biologice. în acest sens, Marx consideră că în atitudinea bărbatului faţă de femeie se dezvăluie în ce măsură comportarea animalică a omului a devenit omenească, în ce măsură omul a devenit om.
în acelaşi spirit, V. I. Lenin preciza că iubirea nu reprezintă numai o manifestare a naturii, ci şi a culturii.
Relevand esenţa familiei burgheze, prin principala sa funcţie - acumlarea, păstrarea şi transmiterea prin moştenire a proprietăţii - Marx şi Engels apreciau în Ideologia germană că societatea burgheză dă naştere unei vieţii de familie lipsită de suflet, unei iluzii a acesteia, care, subordonand atracţia reciprocă şi iubirea intereselor economice, conduce indubitabil la dizolvarea familiei. Primatul interesului economic în căsătorie „mutilează" psihologic rolurile conjugale şi parentale, decepţionează şi înstrăinează soţii, devalorizand sensul uman al instituţiei căsătoriei. „Chiar şi în încheierea acelor căsătorii la baza cărora nu au stat motive josnice şi egoiste - scria A. Bebel în 1879 - realitatea crudă introduce atatea elemente dizolvante, supărătoare, încat numai rareori se împlinesc speranţele pe care şi le pun în ele, în entuziasmul lor, cei care se căsătoresc".
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 12 August '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :