Tusea convulsiva (tusea magareasca) este o boala infecto-contagioasa acuta epidemica, in special a copiilor, caracterizata prin catar al cailor respiratorii si cvinte de tuse spasmodica.

Agentul tusei convulsive este bacilul Bordet-Gengou. Sursa principala o constituie bolnavul cu o forma clinica tipica sau frusta de tuse convulsiva. Transmiterea este aerogena, in perioada catarala, cand simptomatologia clinica nu permite recunoasterea bolii. Contaminarea are loc in apropierea imediata a bolnavului, pentru ca germenul tusei convulsive este putin rezistent in mediul extern.

Contagiozitatea este mare in prima perioada a bolii (75%), pentru ca sa scada treptat o data cu instalarea cvintelor de tuse, asa incat dupa trei saptamani de la inceputul lor, bolnavii sa nu mai fie contagiosi de cat in proportie de 20-45%.

Starea de purtator sanatos nu este cunoscuta. Imunitatea este durabila, pentru intreaga viata. Incubatia dureaza 2-15 zile, pana la cel mult 21 de zile; este asimptomatica. Invazia dureaza de la cateva zile pana la 2 saptamani. Debutul este insidios, cu o crestere moderata a temperaturii (simuland o raceala), stranut, traheobronsita, tuse uscata, uneori catar conjunctival si congestie a mucoasei laringiene. Alteori, poate incepe ca o laringita trecatoare, sau ca o bronsita acuta (raluri bronsice). Tusea se accentueaza ulterior si in special noaptea devine obositoare.

Se instaleaza o stare de indispozitie, inapetenta, edematierea fetei, uneori varsaturi la sfarsitul accesului de tuse. Perioada de stare este caracterizata prin accese de tuse spasmodica (cvinte). Cvinta de tuse se compune din trei simptome: tuse, repriza, expectoratie.

Incepe subit sau dupa o scurta senzatie de iritatie in gat.

Tusea consta in cateva reprize de tuse (5- 10) care se succed fara intrerupere; urmeaza apoi o inspiratie, care (datorita contractiei glotei) are un sunet suerator caracteristic, dupa care accesul continua sub forma unor noi puseuri de tuse ce se succed rapid

In timpul cvintei, aspectul bolnavului este caracteristic: fata se congestioneaza sau chiar se invineteste, apar lacrimi in ochi, venele gatului si ale fetei se umfla, limba, cu varful indoit in sus, este proiectata in afara gurii. Cvinta se termina cu eliminarea unei spute vascoase, aderente, sticloase.

La copiii mici se produc uneori varsaturi alimentare. Temperatura este de obicei normala sau usor crescuta. Copiii devin adinamici si in cazurile grave, apatici. Se observa insomnii si uneori intunecarea cunostintei.

In intervalele dintre cvintele de tuse, copiii au o comportare pe deplin satisfacatoare, se joaca, au pofta de mancare. Cauzele care pot provoca crizele de tuse sunt: efortul, ingestia, emotiile, iritatiile respiratorii prin praf, fumul de tigara, painea uscata, sau de multe ori o simpla inghititura de apa rece.

Numarul cvintelor difera dupa gravitatea bolii. In formele obisnuite sunt 10- 15 cvinte in 24 de ore si in cele severe 50-60 de cvinte in 24 de ore.

Perioada convulsiva dureaza intre 2 si 8 saptamani. Treptat, tusea devine mai slaba ca intensitate si cvintete se raresc. Perioada de rezolutie (declin) incepe din momentul in care tusea isi pierde caracterul spasmodic, numarul acceselor scad, bolnavul expectoreaza mai usor, este mai vioi, doarme mai bine, varsaturile dispar. In convalescenta, aparitia oricarei boli infectioase aerogene reproduce tusea cvintoasa.

---

Tag-uri: tuse convulsiva, boala infecto-contagioasa, cvinta

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 30 April '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---