Statistics:
Visits: 3,352 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Ce este hemograma
Q: | Intreaba despre Ce este hemograma |
Hemograma (hemoleucograma) este analiza de laborator care stabileste numarul de globule rosii, cantitatea de hemoglobina din ele, numarul si proportia diferitelor tipuri de globule albe din sange.
Se practica la toti bolnavii internati, iar la cererea medicului de circumscriptie, la bolnavii ambulatori, cand se banuieste prezenta unei boli de sange (anemie, leucemie).
De asemenea, leucograma are importanta si pentru rasunetul pe care unele boli il au la nivelul sangelui (infectii, boli contagioase).
Hemoleucograma se practica dimineata pe nemancate. Cu o pipeta speciala se recolteaza putin sange pentru determinarea hemoglobinei care se gaseste in interiorul eritrocitelor. Acestea sunt distruse cu ajutorul unor solutii de acid clorhidric, iar hemoglobina, eliberata astfel se dil ueaza cu apa distilata pana ajunge la o intensitate de culoarea unei sticle din hemoglobinometru.
Tubul hemoglobinometrului in care se gaseste hemoglobina diluata este gradat, citirea facandu-se in procente sau in grame. Normal, hemoglobina se gaseste in cantitate de 16 g la 100 ml sange, ceea ce corespunde unei incarcari a eritrocitelor de 100%.
Ea variaza insa in functie de varsta (fiind mai mare la nou-nascuti si copiii mici), in functie de sex si chiar de individ. Cu a doua pipeta se recolteaza sange pentru numaratoarea de globule rosii. Acesta este diluat cu o solutie care nu distruge eritrocitele.
Numaratoarea se face la microscop, determinandu-se numarul de eritrocite pe ml sange. La adult, acestea sunt de 4 500 000 - 5 000 000 pentru barbati, 3 500 000 pana la 4 000 000-5 000 000 pentru femeie si mai mult la copii (5 000 000-6 000 000 la nou-nascut, scazand apoi cu varsta).
Valoarea globulara (indice de culoare) reprezinta gra¬dul de incarcare a unui eritrocit cu hemoglobina (principalul transportor de oxigen din sange). Se calculeaza impartind cifra de hemoglobina gasita la hemoglobinometru (de exemplu: 91%) la dublul primelor doua cifre ale numarului de eritrocite pe mm3 gasite prin numaratoare (de exemplu : 4 500 000); deci 91: 90 = 1,001, practic luandu-se 1.
Cand valoarea globulara este mult sub aceasta cifra (de exemplu 0,50), eritrocitul are un continut scazut de hemoglobina (anemie hipocroma). In situatia inversa (de exemplu, valoarea globulara 1,4), eritrocitul este in mod anormal incarcat cu hemoglobina (de exemplu, dupa hemoragii mari).
Cu a treia pipeta se recolteaza sange pentru numaratoare de leucocite (globule albe) in sange. Se dilueaza apoi cu o solutie care distruge eritrocitele, lasand intregi numai leucocitele. Ele se numara tot la microscop, cifra normala fiind 5 000-8 000 leucocite pe mm3, cu o eroare de + sau - 200 de elemente.
Si aici exista variatii in functie de varsta, dar mai ales la femei, leucocitele cresc in mod fiziologic in perioada menstruala, sarcina sau alaptare.
In sfarsit, cu ultima picatura se executa o intindere a sangelui pe o lama de sticla, care dupa uscare, fixare si colorare speciala se examineaza la microscop. Astfel se poate constata o modificare de culoare a eritrocitelor in plus sau in minus - hipercromie, hipocromie - modificari de volum (micro sau macrocitoza), modificari de coloratie (anizocromie) sau modificari de forma (anizocitoza), in forma de racheta de tenis (poikilocitoza ), ovale (ovalocite), ca o secera (drepanocite) sau aspect de inel prin scaderea hemoglobinei (anulocite).
Dar frotiul se examineaza mai ales pentru cercetarea globulelor albe si determinarea procentului diferitelor tipuri de leucocite {formula leucocitara). Ele sunt celule cu nucleu, cu functii deosebit de importante in apararea organismului de infectii.
Formula leucocitara se executa numarand 200 de elemente si notand in procente frecventa fiecarui tip intalnit. O formula leucocitara normala are aproximativ urmatoarea compozitie:
granulocite neutrofile nesegmentate = 3-5% ;
granulocite neutrofile segmentate = 65-67% ;
granulocite eozinofile = 3% ;
granulocite bazofile = 0,5 = 1% ;
limfocite = 23-28% ;
monocite = 4-6%.
Aspectul lor diferit se pune in evidenta prin colorare. Unele au granulatii mici in protoplasma de culoare roz, (granulatii neutrofile), cu nucleul intreg (nesegmentate), sau cu nucleul fragmentat in 2-5 lobi (segmentate), altele au granulatii mari, rosii stralucitoare, cu nucleul ca o desaga (eozinofile), iar altele au granulatiile, colorate in violet intens, mari, raspandite pe toata suprafata nucleului si in citoplasma {bazofile).
Numarul neutrofilelor creste (neutrofilie) in procesele infectioase, inflamatii acute si in caz de leucemii. Eozinofilele cresc in procesele alergice (astm pulmonar, parazitoza intestinala), fenomenul purtand numele de eozinofilie.
Bazofilele cresc (bazofilie), in leucemiile mieloide cronice, in unele ictere sau ciroze hepatice, in caz de cancer. Alte celule nu au granulatii in citoplasma (agranulocite).
Astfel sunt limfocitele (celule mici, cu nucleul rotund si citoplasma putina, colorata in albastru) si monocitele (celule mari, cu nucleul reniform, cu citoplasma fumurie).
Aceste doua feluri de celule cresc in procesele inflamatorii sau infectioase cronice, ca si in bolile parazitare, tuberculoza, in bolile infectocontagioase, ca rujeola, tusea convulsiva, scarlatina, febra tifoida, tifos exantematic sau in caz leucemii.
Se practica la toti bolnavii internati, iar la cererea medicului de circumscriptie, la bolnavii ambulatori, cand se banuieste prezenta unei boli de sange (anemie, leucemie).
De asemenea, leucograma are importanta si pentru rasunetul pe care unele boli il au la nivelul sangelui (infectii, boli contagioase).
Hemoleucograma se practica dimineata pe nemancate. Cu o pipeta speciala se recolteaza putin sange pentru determinarea hemoglobinei care se gaseste in interiorul eritrocitelor. Acestea sunt distruse cu ajutorul unor solutii de acid clorhidric, iar hemoglobina, eliberata astfel se dil ueaza cu apa distilata pana ajunge la o intensitate de culoarea unei sticle din hemoglobinometru.
Tubul hemoglobinometrului in care se gaseste hemoglobina diluata este gradat, citirea facandu-se in procente sau in grame. Normal, hemoglobina se gaseste in cantitate de 16 g la 100 ml sange, ceea ce corespunde unei incarcari a eritrocitelor de 100%.
Ea variaza insa in functie de varsta (fiind mai mare la nou-nascuti si copiii mici), in functie de sex si chiar de individ. Cu a doua pipeta se recolteaza sange pentru numaratoarea de globule rosii. Acesta este diluat cu o solutie care nu distruge eritrocitele.
Numaratoarea se face la microscop, determinandu-se numarul de eritrocite pe ml sange. La adult, acestea sunt de 4 500 000 - 5 000 000 pentru barbati, 3 500 000 pana la 4 000 000-5 000 000 pentru femeie si mai mult la copii (5 000 000-6 000 000 la nou-nascut, scazand apoi cu varsta).
Valoarea globulara (indice de culoare) reprezinta gra¬dul de incarcare a unui eritrocit cu hemoglobina (principalul transportor de oxigen din sange). Se calculeaza impartind cifra de hemoglobina gasita la hemoglobinometru (de exemplu: 91%) la dublul primelor doua cifre ale numarului de eritrocite pe mm3 gasite prin numaratoare (de exemplu : 4 500 000); deci 91: 90 = 1,001, practic luandu-se 1.
Cand valoarea globulara este mult sub aceasta cifra (de exemplu 0,50), eritrocitul are un continut scazut de hemoglobina (anemie hipocroma). In situatia inversa (de exemplu, valoarea globulara 1,4), eritrocitul este in mod anormal incarcat cu hemoglobina (de exemplu, dupa hemoragii mari).
Cu a treia pipeta se recolteaza sange pentru numaratoare de leucocite (globule albe) in sange. Se dilueaza apoi cu o solutie care distruge eritrocitele, lasand intregi numai leucocitele. Ele se numara tot la microscop, cifra normala fiind 5 000-8 000 leucocite pe mm3, cu o eroare de + sau - 200 de elemente.
Si aici exista variatii in functie de varsta, dar mai ales la femei, leucocitele cresc in mod fiziologic in perioada menstruala, sarcina sau alaptare.
In sfarsit, cu ultima picatura se executa o intindere a sangelui pe o lama de sticla, care dupa uscare, fixare si colorare speciala se examineaza la microscop. Astfel se poate constata o modificare de culoare a eritrocitelor in plus sau in minus - hipercromie, hipocromie - modificari de volum (micro sau macrocitoza), modificari de coloratie (anizocromie) sau modificari de forma (anizocitoza), in forma de racheta de tenis (poikilocitoza ), ovale (ovalocite), ca o secera (drepanocite) sau aspect de inel prin scaderea hemoglobinei (anulocite).
Dar frotiul se examineaza mai ales pentru cercetarea globulelor albe si determinarea procentului diferitelor tipuri de leucocite {formula leucocitara). Ele sunt celule cu nucleu, cu functii deosebit de importante in apararea organismului de infectii.
Formula leucocitara se executa numarand 200 de elemente si notand in procente frecventa fiecarui tip intalnit. O formula leucocitara normala are aproximativ urmatoarea compozitie:
granulocite neutrofile nesegmentate = 3-5% ;
granulocite neutrofile segmentate = 65-67% ;
granulocite eozinofile = 3% ;
granulocite bazofile = 0,5 = 1% ;
limfocite = 23-28% ;
monocite = 4-6%.
Aspectul lor diferit se pune in evidenta prin colorare. Unele au granulatii mici in protoplasma de culoare roz, (granulatii neutrofile), cu nucleul intreg (nesegmentate), sau cu nucleul fragmentat in 2-5 lobi (segmentate), altele au granulatii mari, rosii stralucitoare, cu nucleul ca o desaga (eozinofile), iar altele au granulatiile, colorate in violet intens, mari, raspandite pe toata suprafata nucleului si in citoplasma {bazofile).
Numarul neutrofilelor creste (neutrofilie) in procesele infectioase, inflamatii acute si in caz de leucemii. Eozinofilele cresc in procesele alergice (astm pulmonar, parazitoza intestinala), fenomenul purtand numele de eozinofilie.
Bazofilele cresc (bazofilie), in leucemiile mieloide cronice, in unele ictere sau ciroze hepatice, in caz de cancer. Alte celule nu au granulatii in citoplasma (agranulocite).
Astfel sunt limfocitele (celule mici, cu nucleul rotund si citoplasma putina, colorata in albastru) si monocitele (celule mari, cu nucleul reniform, cu citoplasma fumurie).
Aceste doua feluri de celule cresc in procesele inflamatorii sau infectioase cronice, ca si in bolile parazitare, tuberculoza, in bolile infectocontagioase, ca rujeola, tusea convulsiva, scarlatina, febra tifoida, tifos exantematic sau in caz leucemii.
Tag-uri: hemograma, hemoleucograma, analiza |
- Ce este dispensarizarea (11167 visits)
- Despre sange - elementele figurate eritrocite, leucocite, trombocite (9540 visits)
- Ce este cortizonul (8982 visits)
- De ce ne vajaie capul (8745 visits)
- Bolile globulelor albe (6267 visits)
- Ce este diureza (5797 visits)
- Despre scoarta cerebrala (5468 visits)
- Afectiunile endocrine si tratarea lor in statiuni (5369 visits)
- Notiuni despre igiena copilului si a adolescentului (4878 visits)
- Care sunt alimentele permise si nepermise pentru cardiaci (4431 visits)
- Ce este congestia pulmonara (4227 visits)
- Ce este coagularea sangelui (4206 visits)
- Ce importanta are bromura ? (4145 visits)
- Ce este formolul (4085 visits)
- Despre undele ultrascurte (3680 visits)
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
Categorie: Sanatate - ( Sanatate - Archiva)
Data Adaugarii: 12 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :