Statistics:
Visits: 1,610 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Despre Lucian Blaga si opera sa - a doua parte
Q: | Intreaba despre Despre Lucian Blaga si opera sa - a doua parte |
Concomitent, Lucian Blaga a scris, cu aceeasi disponibilitate creatoare, teatru si filosofie. Daca piesele, de o pronuntata factura poetica si simbolica (expresionista), s-au bucurat de un succes de scena limitat, opera filosofica l-a propulsat pe Blaga in randul marilor ganditori romani si europeni ai secolului al XX-lea.
Dupa eseurile de inceput (Filosofici stilului, Fenomenul originar, Daimonion), Lucian Blaga a reusit sa construiasca un amplu sistem metafizic structurat concentric in mai multe trilogii: Trilogia cunoasterii (Eonul dogmatic, Cunoasterea luciferica, Censura transcendenta; in editia definitiva, sunt incluse si eseurile de mai tarziu: Despre constiinta filosofica si Experimentul si spiritul matematic); Trilogia culturii (Orizont si stil, Spatiul mioritic, Geneza metafor ei si sensul culturii); Trilogia valorilor (Stiinta si creatie; Gandire magica si religie: I. Despre gandirea magica, II. Religie si spirit; Arta si valoare); Trilogia cosmologica (Diferentialele divine, Aspecte antropologice, Fiinta istorica). Nu mai putin semnificative pentru hermeneutica misterului in viziunea atat de originala a lui Blaga sunt reflectiile si aforismele din volumele Pietre pentru templul meu, Discobolul si Elanul insulei.
Scos de la Universitate, dupa “reforma†invatamantului din 1948, este numit din oficiu intr-un post de cercetator la Institutul de istorie si filosofie (1949 - 1951), continuand apoi ca bibliotecar-sef (1951 - 1954) si director adjunct (1954 - 1959) la filiala clujeana a Bibliotecii Academiei. In toti acesti ani opera sa este interzisa cu desavarsire. Publica doar traduceri (Faust de Goethe, 1955; Din lirica universala, 1957; Opere, I-II de Lessing, 1958) si cateva articole in presa vremii. Scrierea memorialistica Hronicul si cantecul varstelor (editata postum, in 1965) si romanul autobiografic tiparit in 1990 sub titlul Luntrea lui Caron intregesc imaginea uneia dintre cele mai complexe personalitati ale culturii romane moderne.
Lucian Blaga a murit la 6 mai 1961, la Cluj, fiind inmormantat in satul natal trei zile mai tarziu, cand ar fi implinit varsta de 66 de ani.
Hipnotizat de mister, asa ni-l inchipuim pe Lucian Blaga, ori de cate ori ii citim poemele. Tematizata ulterior in eseurile din trilogiile filosofice, problema misterului constituie celula germinativa a intregii creatii blagiene. Interesant e ca Blaga se raporteaza la mister nu ca la un prag de neatins al cunoasterii sau ca la o simpla ipoteza metafizica. Fiinta umana insasi se afla tintuita in “orizontul misteruluiâ€, iar structurile cognitive sunt modelate si ele de acest cadru ontologic primordial.
Lucian Blaga sustine ca omul, neavand acces la revelatia divina, e condamnat la creatie. Dar el concepe creatia ca un pandant la secatuirea lucrurilor prin cunoasterea rationala. De aici se ajunge logic, la “principiul conservarii misterelorâ€.
Dupa eseurile de inceput (Filosofici stilului, Fenomenul originar, Daimonion), Lucian Blaga a reusit sa construiasca un amplu sistem metafizic structurat concentric in mai multe trilogii: Trilogia cunoasterii (Eonul dogmatic, Cunoasterea luciferica, Censura transcendenta; in editia definitiva, sunt incluse si eseurile de mai tarziu: Despre constiinta filosofica si Experimentul si spiritul matematic); Trilogia culturii (Orizont si stil, Spatiul mioritic, Geneza metafor ei si sensul culturii); Trilogia valorilor (Stiinta si creatie; Gandire magica si religie: I. Despre gandirea magica, II. Religie si spirit; Arta si valoare); Trilogia cosmologica (Diferentialele divine, Aspecte antropologice, Fiinta istorica). Nu mai putin semnificative pentru hermeneutica misterului in viziunea atat de originala a lui Blaga sunt reflectiile si aforismele din volumele Pietre pentru templul meu, Discobolul si Elanul insulei.
Scos de la Universitate, dupa “reforma†invatamantului din 1948, este numit din oficiu intr-un post de cercetator la Institutul de istorie si filosofie (1949 - 1951), continuand apoi ca bibliotecar-sef (1951 - 1954) si director adjunct (1954 - 1959) la filiala clujeana a Bibliotecii Academiei. In toti acesti ani opera sa este interzisa cu desavarsire. Publica doar traduceri (Faust de Goethe, 1955; Din lirica universala, 1957; Opere, I-II de Lessing, 1958) si cateva articole in presa vremii. Scrierea memorialistica Hronicul si cantecul varstelor (editata postum, in 1965) si romanul autobiografic tiparit in 1990 sub titlul Luntrea lui Caron intregesc imaginea uneia dintre cele mai complexe personalitati ale culturii romane moderne.
Lucian Blaga a murit la 6 mai 1961, la Cluj, fiind inmormantat in satul natal trei zile mai tarziu, cand ar fi implinit varsta de 66 de ani.
Hipnotizat de mister, asa ni-l inchipuim pe Lucian Blaga, ori de cate ori ii citim poemele. Tematizata ulterior in eseurile din trilogiile filosofice, problema misterului constituie celula germinativa a intregii creatii blagiene. Interesant e ca Blaga se raporteaza la mister nu ca la un prag de neatins al cunoasterii sau ca la o simpla ipoteza metafizica. Fiinta umana insasi se afla tintuita in “orizontul misteruluiâ€, iar structurile cognitive sunt modelate si ele de acest cadru ontologic primordial.
Lucian Blaga sustine ca omul, neavand acces la revelatia divina, e condamnat la creatie. Dar el concepe creatia ca un pandant la secatuirea lucrurilor prin cunoasterea rationala. De aici se ajunge logic, la “principiul conservarii misterelorâ€.
Tag-uri: lucian blaga, opera, teatru, filosofie |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 07 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :