Statistics:
Visits: 987 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Despre Lucian Blaga si opera sa - a treia parte
Q: | Intreaba despre Despre Lucian Blaga si opera sa - a treia parte |
In viziunea poetului, tainele tre buie protejate si potentate, fiindca o taina nu poate fi cunoscuta decat printr-o taina si mai mare. Poemele insele nu destrama misterul, ci produc, la randul lor, mister.
Relatia cu realul, cu interioritatea misterioasa a lucrurilor, este una pur extatica in poetica lui Blaga. La totalitatea realului poetul raspunde cu totalitatea nelinistilor si potentelor sale sufletesti, iar unitatea eului cu lumea face din creatie un factor integrant hotarator, incarcat de magie si iluminare spirituala. Tocmai revelarea poetica a misterului face ca elementele lumii sa se manifeste strans laolalta, mai mult in imanenta lor, in chip absorbant si provocator totodata, intr-un joc inepuizabil al substituirilor posibile (eu -lume).
Acest joc dezvolta in planul lirism ului o tehnica speciala a extazului, dar si splendoarea unei Stimmung caracteristice. Intregul univers poetic al lui Blaga se afla sub puterea magica a misterului, ca sub vraja compactanta a mortii si a altor stihii, cum ar fi lumina, pamantul, cerul, marea, “izvorul noptii†- expresie a demonicului.
Iar acesta, demonicul (“promisiune de lumina in intunericâ€), e mai viu decat sfintenia. In cosmologia poetica blagiana fiecare element, fiecare lucru, facand parte din “Marele Tot†tinde catre partea sa de increat, la pragul de trecere, originar, de la nonexistenta la existenta. Misterul se regaseste, metaforic vorbind, in chiar partea aceasta de increat care participa, in sens regresiv, la Increatul originar: la izvorul tuturor lucrurilor. Este modul poetic de a se opune secatuirii lucrurilor prin cunoastere, cum spuneam. Intuitie limita, misterul e analog, adeseori, cu netraitul, ca in poemul Liniste, sau cu Nepatrunsulâ€, in Lumina.
Trezeste un fior cosmogonic sau, dimpotriva, unul de virtualizare demonica a realului. Cu alte cuvinte, misterul nu e posibilul logic, ci chiar potentialitatea vie, sensul de dincolo de nonsens si existenta de dincolo de nonexistenta. De unde gestul suav, dar energic, de protejare a tainelor, care sunt chiar germenii viului, “logosul larvarâ€. Gestul opus, de sugrumare a misterului, e exorcizat prin imagini si conotatii de o concretete halucinanta, sugerand - sub acoperirea negatiei - relatii de ucidere si strivire cu realul: “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / si nu ucid / cu mintea tainele, ce le-ntalnesc / in calea mea / in flori, in ochi, pe buze ori morminteâ€.
Relatia cu realul, cu interioritatea misterioasa a lucrurilor, este una pur extatica in poetica lui Blaga. La totalitatea realului poetul raspunde cu totalitatea nelinistilor si potentelor sale sufletesti, iar unitatea eului cu lumea face din creatie un factor integrant hotarator, incarcat de magie si iluminare spirituala. Tocmai revelarea poetica a misterului face ca elementele lumii sa se manifeste strans laolalta, mai mult in imanenta lor, in chip absorbant si provocator totodata, intr-un joc inepuizabil al substituirilor posibile (eu -lume).
Acest joc dezvolta in planul lirism ului o tehnica speciala a extazului, dar si splendoarea unei Stimmung caracteristice. Intregul univers poetic al lui Blaga se afla sub puterea magica a misterului, ca sub vraja compactanta a mortii si a altor stihii, cum ar fi lumina, pamantul, cerul, marea, “izvorul noptii†- expresie a demonicului.
Iar acesta, demonicul (“promisiune de lumina in intunericâ€), e mai viu decat sfintenia. In cosmologia poetica blagiana fiecare element, fiecare lucru, facand parte din “Marele Tot†tinde catre partea sa de increat, la pragul de trecere, originar, de la nonexistenta la existenta. Misterul se regaseste, metaforic vorbind, in chiar partea aceasta de increat care participa, in sens regresiv, la Increatul originar: la izvorul tuturor lucrurilor. Este modul poetic de a se opune secatuirii lucrurilor prin cunoastere, cum spuneam. Intuitie limita, misterul e analog, adeseori, cu netraitul, ca in poemul Liniste, sau cu Nepatrunsulâ€, in Lumina.
Trezeste un fior cosmogonic sau, dimpotriva, unul de virtualizare demonica a realului. Cu alte cuvinte, misterul nu e posibilul logic, ci chiar potentialitatea vie, sensul de dincolo de nonsens si existenta de dincolo de nonexistenta. De unde gestul suav, dar energic, de protejare a tainelor, care sunt chiar germenii viului, “logosul larvarâ€. Gestul opus, de sugrumare a misterului, e exorcizat prin imagini si conotatii de o concretete halucinanta, sugerand - sub acoperirea negatiei - relatii de ucidere si strivire cu realul: “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / si nu ucid / cu mintea tainele, ce le-ntalnesc / in calea mea / in flori, in ochi, pe buze ori morminteâ€.
Tag-uri: lucian blaga, opera, teatru, filosofie |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 07 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :