Artera este un vas sanguin prin care circula sangele de la inima spre periferie . Artera principala prin care pleaca sangele din inima se numeste artera aorta.

Avand un calibru foarte mare, aorta si ramurile ei (care la omul adult au un diametru ce depaseste 1 cm) alcatuiesc grupul asa-ziselor artere mari.

Alte artere, cu diametru cuprins aproximativ intre cativa mm si 1 cm, se numesc mijlocii. Ele se ramifica in artere mici (cu diametrul de 1—2 mm), care la randul lor dau nastere celor mai mici artere numite si arteriole, din ramificatia carora rezulta vasele capilare (vezi capilar).

Peretele arterial este alcatuit, in mare, din trei straturi sau tunici. Stratul exterior, numit adventice, face legatura cu organele vecine, cuprinde terminatii ner¬voase si vase mici ce nutresc artera (vasa vasorum, sau vase ale vaselor).

Stratul intermediar numit media cuprinde tesut elastic si muscular si asigura rezistenta peretelui vascular, precum si modificarea lui de calibru.

Stratul intern sau intima este captusit cu un endoteliu arterial, format din celule plate, al caror luciu usureaza alunecarea sangelui si impiedica coagularea.

Aorta si arterele mari, in care presiunea sangelui este ridicata,au stratul intermediar foarte bogat in tesut elastic rezistent. In arterele mici si arteriole, proportia de fibre elastice este mai mica, in schimb fibrele musculare sunt bine reprezentate.

Calibrul arterelor variaza in functie de apropierea sau departarea de inima (cele indepartate sunt mai inguste) si in functie de importanta pe care o au in irigatia unei parti a organismului (o artera care iriga mai multe organe este mai mare decat arterele care iriga un singur organ sau numai parti din acesta).

Calibrul arterelor mai poate varia si in functie de contractia musculaturii din peretii arteriali. In cazul in care un organ se gaseste in stare de activitate maxima, musculatura din peretele arterial se decontracta, artera se largeste (vasodilatatie), iar sangele ajunge in organul respectiv in cantitate mai mare. in repaus si in cursul spasmelor vasculare, irigatia organului scade prin diminuarea calibrului vascular, in urma contractiei mai accentuate a musculaturii din peretele arterial.

Forma arterei este de obicei cilindrica si liniara, in organele erectile (cornete nazale, corpi cavernosi), forma arterelor poate fi spiralata, deoarece organele respective prezinta modificari mari de volum, care solicita intinderea arterei respective in totalitate (artere helicine).

In cazuri patologice pot aparea ingustari (obliterari) vasculare sau dimpotriva dilatatii numite anevrisme. Intre artera si vena nu exista de obicei comunicatii, sau cand acestea exista, sunt inchise.

Asemenea comunicatii se numesc sunturi arteriovenoase si in unele boli deschiderea lor permanenta poate compromite circulatia sangelui prin vasele capilare.

Totalitatea arterelor din corp alcatuiesc asa-numitul pat vascular arterial, care contine aproximativ 1—1,5 litri sange la omul adult.

Denumirea multor artere este data de regiunea sau osul pe langa care trece. Impreuna cu venele, arterele alcatuiesc aparatul cardiovascular a carui functie principala este asigurarea circulatiei sanguine .

Ramurile dintr-o artera principala, prin care sangele poate ajunge intr-un anumit organ, se numesc artere colaterale.

In cazul unor boli ale arterelor periferice principale in cadrul carora se ajunge la o diminuare a calibrului vascular sau chiar la astupare completa, are loc o dezvoltare compensatoare a arterelor colaterale, prin care se asigura in continuare irigatia regiunii a carei artera principala este obliterata.

---

Tag-uri: artera, vas sanguin, sange

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 29 March '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---