Sistemul arterial

Sângele oxigenat este pompat în întregul organism prin artera aortă care porneşte din ventriculul stâng. Artera aortă are trei porţiuni : porţiunea ascendentă, arcul aortic (crosa aortei) şi porţiunea descendentă. Din porţiunea ascendentă pornesc arterele coronare.

Din arcul aortic se desprind : trunchiul arterial brahiocefalie, care se împarte în artera subclavicularâ dreaptă şi artera carotidă primitivă dreaptă, apoi ia naştere artera carotidă primitivă stingă şi artera subclavicularâ stingă.

La nivelul cartilajului tiroid, fiecare arteră carotidă primitivă se bifurcă în carotida externă şi carotida internă. Aproape de locul de bifurcaţie, fiecare carotidă primitivă se dilată puţin. Această dilataţie se numeşte si nus carotidian şi reprezintă o zonă reflexogenă importantă.

Carotida externă dă ramuri la gât şi faţă, iar carotida internă intră în craniu prin stânca temporalului şi vascularizează creierul, "i subclaviculară dă ramuri în regiunea gâtului, umărului, la torace, trece pe sub clavicula în axilă, unde dă o serie de ramuri şi se continuă în braţ cu artera humerală.

La nivelul cotului, artera humerală se bifurcă în artera radială şi artera cubitală. La nivelul oaselor carpiene aceste două artere dau ramuri prin care se anastomozează, formând o arcadă palmară profundă şi una superficială din care pornesc arterele digitale.

Artera aortă descendentă străbate toracele şi abdomenul şi se bifurcă la nivelul celei de-a 4-a vertebre lombare, dând cele două artere iliace primitive. Din porţiunea descendentă toracică a aortei iau naştere arterele intercostale, esofagiene şi bronhice care irigă organele respective, iar din porţiunea abdominală iau naştere : trunchiul celiac — care dă trei ramuri ce vascularizează respectiv ficatul (artera hepatică), stomacul (artera coronară a stomacului) şi splina (artera splenică) — artera mezenterică superioară, cea inferioară, care vascularizează intestinul subţire şi gros şi arterele renale care merg la rinichi.

Fiecare arteră iliacă primitivă coboară în bazin, unde se divide în artera iliacă externă şi artera iliacă internă (hipogastrică). Artera iliacă internă dă ramuri la toate organele din bazin, iar artera iliacă externă coboară în coapsă şi devine arteră femurală. Artera femurală ajunge în spaţiul popliteu (înapoia genunchilor), unde capătă numele de arteră poplitee şi se împarte în două ramuri : artera tibială anterioară şi artera tibială posterioară care dă un ram colateral numit artera peronieră.

Aceste artere dau apoi ramuri la picior. Fiecare din arterele descrise se ramifică în ramuri din ce în ce mai fine, ajungând până la arteriole, iar acestea se ramifică în capilare arteriale care se răspândesc în toate organele şi ţesuturile.

Organizarea sistemului venos

Organizarea sistemului venos este asemănătoare celui arterial. Venele alcătuiesc două reţele : una superficială sub piele şi una profundă între muşchi. Venele profunde însoţesc arterele. Pentru arterele mari există o singură venă, pentru arterele mici şi mijlocii câte două vene. Venele se anastomozează între ele.

Sângele revine la inimă în auriculul drept prin vena cavă superioară şi prin cea inferioară. Sistemul cav superior este reprezentat astfel : sângele ajunge prin venele digitale într-o arcadă venoasă palmară profundă şi într-una superficială. De la aceste arcade pornesc două vene cubitale — care confluează în regiunea braţului, dând naştere venei brahiale interne — şi două vene radiale ce confluează în aceeaşi regiune, dând naştere venei brahiale externe.

Cele două vene brahiale (numerale) confluează, dând naştere venei axilare care se continuă cu vena subclaviculară. Pe lângă aceste vene profunde membrul superior prezintă şi un sistem venos superficial din care sângele ajunge în final tot în cel profund.

Vena subclaviculară primeşte sânge prin vena jugulară externă (în special, de la gât şi din regiunea occipitală), iar apoi se uneşte cu vena jugulară internă (care aduce sângele, în special, de la encefal), dând naştere trunchiului brahiocefalie, unul drept şi altul stâng. Aceste două trunchiuri brahiocefalice se unesc dând naştere venei cave superioare care se deschide în auriculul drept după ce primeşte sânge prin venele azygos din regiunea subdiafragmatică şi din venele intercostale.

Sistemul cav inferior este reprezentat astfel : sângele ajunge din venele digitale plantare în arcul venos plantar, apoi în venele plantare mediale şi laterale. Urmează două vene tibiale anterioare şi două posterioare în care se varsă câte o venă peronieră. Venele tibiale se unesc şi dau naştere venei poplitee, iar aceasta se continuă în coapsă cu vena femurală profundă ce devine apoi venă iliacă externă.

Pe lângă aceste vene profunde membrul inferior prezintă şi vene superficiale, printre care vena safenă. Aceasta urcă de la maleola tibiei pe partea internă a membrului inferior şi se varsă în porţiunea superioară a venei femurale. Vena iliacă externă se uneşte cu vena iliacă internă (care aduce sângele din bazin), dând naştere venei iliace primitive.

Vena iliacă primitivă dreaptă se uneşte cu cea stingă, dând naştere venei cave inferioare care urcă spre inimă deschizându-se ca şi cea superioară tot în auriculul drept. în vena cavă inferioară se varsă mai multe vene, printre care cele două vene renale şi venele suprahepatice, de obicei, în număr de trei.

Venele suprahepatice aduc sângele de ia ficat, iar la ficat sângele ajunge prin artera hepatică şi prin vena portă. Vena portă aduce sângele de la organele abdominale şi ia naştere prin unirea venei mezenterice inferioare cu cea superioară şi cu vena splenică care, la rândul ei, primeşte venele pancreatice, gastrice şi duodenale


Sursa Imaginii - .freeschoolclipart.com

---

Tag-uri: inima, sange, carotida

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 19 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---