Bolile congenitale sau malformaţiile inimii se datoresc unor opriri în dezvoltarea acesteia în cursul vieţii fetale. Cauzele care pot duce la apariţia acestora au fost amintite în primul capitol. Ca urmare a defectelor de dezvoltare a inimii persistă unele comunicări anormale între camerele cardiace, ceea ce face ca circuitul sangelui în interiorul inimii să fie tulburat. Există malformaţii cianogene sau ,,boala albastră", cand sangele venos pătrunde direct în camerele stangi ale inimii şi irigă organismul fără să fie oxigenat şi boli necianogene, în care circulaţia se face dinspre inima stingă spre dreapta, încărcand circulaţia din plămani. în afara acestor defecte pot exista anomalii din naştere ale valvelor cardiace, ale vaselor mari : aorta şi pulmonara. Cele mai grave defecte sunt cele cianogene, dar se citează cazuri de malformaţii congenitale descoperite întamplător la persoane în varstă şi care au fost compatibile cu o viaţă normală.

De obicei defectele congenitale cianogene şi cele severe se descoperă la naştere. Cele mai uşoare trec neobservate şi sunt depistate cu ocazia unui examen medical ocazional, uneori chiar la varsta adultă. Totuşi, bolnavii cu malformaţii congenitale sunt cunoscuţi în cea mai mare parte a lor de tineri. Se recomandă în primul rand o evaluare a gradului de severitate al leziunii. Dacă cardiopatia e bine tolerată, copilul nu are semne de suferinţă, este bine dezvoltat, se joacă cu ceilalţi copii fără a rămane în urma lor, această evaluare care necesită de obicei cateterism cardiac şi examene angiocardiografice poate fi amanată. Dacă însă copilul nu se dezvoltă, nu este capabil de efort şi are semne de insuficienţă cardiacă explorarea este absolut necesară pentru a stabili indicaţiile privind tratamentul chirurgical.

în afara acestor indicaţii este recomandabil caf pacientul cu malformaţie congenitală să fie protejat cu penicilină după modelul arătat la pacienţii reumatici, în vederea prevenirii infecţiei streptococice, cat şi în condiţiile unor intervenţii medicale legate de pătrunderea unor microbi în sange. Această profilaxie este necesară pentru că pacientul cu malformaţie congenitală a inimii este susceptibil pe de o parte de a prezenta o activitate reumatică şi pe de alta de a face o endocardită bacteriana.

Efortul fizic şi intelectual trebuie dozat după capacitatea pacienţilor. Şcolarizarea este necesară, ea trebuie încurajată şi orientată în aşa fel ca aceşti copii şi tineri să poată îmbrăca profesii intelectuale, artizanale, lipsite de un efort fizic susţinut.
O problemă importantă este tratamentul chirurgical. Mulţi dintre pacienţii cu boli congenitale ale inimii beneficiază de măsuri chirurgicale care pot rezolva radical suferinţa, pacientul dobîndind capacitatea funcţională a unei persoane normale. Această situaţie se referă la unele defecte neciano-gene cum sunt canalul arterial, defectul septal atrial şi ventricular, coarctaţia de aortă etc. Dar şi în acest caz momentul operator trebuie ales la o anumită varstă, cand nu s-au instalat tulburări în circulaţia plămanilor sau leziuni ale inimii datorită încărcării ei cronice. Acest moment se alege în raport cu varsta şi investigaţia funcţională a pacientului. De multe ori, această perioadă corespunde unei stări bune, lipsite de simptome alarmante, ceea ce determină pe pacient sau aparţinătorii săi să tergiverseze intervenţia. Este bine ca momentul intervenţiei chirurgicale să fie lăsat la aprecierea specialistului care-şi dau mai bine seama de situaţia cea mai potrivită pentru efectuarea ei.

---

Tag-uri: inima, cardiac, cardiovascular, boala

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 08 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---