Creşterea numărului de îmbolnăviri prin afecţiuni ale inimii şi vaselor este un fenomen bine cunoscut pe plan mondial. El are loc cu toate succesele pe care le-a dobîndit medicina contemporană şi are tendinţă de a se accentua.

Prelungirea duratei de viaţă ca urmare a ridicării nivelului de trai, a controlului mai eficace al bolilor infecÅ£ioase, reducerii maladiilor carenÅ£iale pe de o parte, condiÅ£iile de existenţă în societatea industrializată pe de altă parte, sunt fenomene de masă. Ele afectează marea majoritate a membrilor Societăţii ÅŸi se însoÅ£esc de o creÅŸtere a bolilor cardiovasculare. Prevenirea acestora este însă nesigură , acolo unde este posibilă nu este realizabilă prin mà „Æ’suri sau acÅ£iuni privind ansamblul populaÅ£iei, ci îndeosebi prin măsuri individuale de lungă durată ce interesează persoanele cu predispoziÅ£ia naturală de a face boală de inimă. Nu se pot preveni bolile inimii prin măsuri asemănătoare cu vaccinările, ci prin terapeutici durabile ce se extind uneori pe zeci de ani.

Bolile cardiovasculare nu sunt apanajul unei anumite varste. în copilărie se pot întalni două mari categorii de afecţiuni : malformaţiile congenitale (defecte de formare a inimii apărute în viaţa embrionară) şi cardiopatiile reumatice care apar la varsta şcolară şi adolescenţă. Odată cu înaintarea în varstă, frecvenţa bolilor de inimă creşte, apărînd bolile „de uzură", în special hipertensiunea arterială şi ateroscleroza care domină patologia varstei medii (în jur de 50 ani).
Inima şi vasele mai pot fi afectate şi de alte boli generale cum ar fi diabetul zaharat, hipo- şi hipertiroidismul, obezitatea, bolile cronice ale plămânilor, alcoolismul, infecţiile cronice etc.

Afectarea inimii în cursul bolilor cardiovasculare este diferită de la caz la caz. Există leziuni precoce care nu modifică mult capacitatea funcţională a inimii şi pot fi perfect tolerate ani de zile, altele sunt extinse şi grave ducînd Ia insuficienţă cardiacă sau deces.

Un exemplu edificator îl reprezintă ateroscleroza coronariană, boala varstei medii şi cauza cea mai frecventă a bolii coronariene care se manifestă prin angină de piept sau infarct de miocard. Boala este consecinţa unor modificări care duc la îngustarea arterelor care nutresc muşchiul inimii, prin depozite formate pe peretele lor (ateroame). Aceste depozite formate din grăsimi şi fibrină prezintă primele începuturi constatabile, în jurul varstei de 20-25 ani, pentru ca la varsta de 50 ani să se realizeze modificări suficiente pentru a duce la apariţia primelor simptome sesizabile de către bolnav sau medic. De la primele leziuni incipiente şi pană la ocluzia vasului cu două treimi, capabilă să genereze suferinţă, trec uneori 20-30 ani. Este clar că atunci cînd vorbim de măsuri care să prevină dezvoltarea unui astfel de proces ele trebuie să se extindă pe o durată corespunzătoare, iar rezultatele vor putea fi evaluate de asemeni după o durată, asemănătoare. Cu alte cuvinte, dacă se iau măsuri de prevenire care urmăresc să diminueze boala coronariană ca frecvenţă absolută, atunci acestea treimi aplicate persoanelor care au varsta de 23-25 ani, iar rezultatele vor putea fi evaluate cînd acestea vor atinge varsta de 50 ani. Dintre bolile inimii, cele care se pretează cel mai bine la reducerea absolută a numărului de îmbolnăviri (prevenire primara) sunt cele cauzate de reumatismul cardiac, in care combaterea infecţiei cu streptococ oferă posibilităţi în acest sens. De asemeni, măsuri privind protecţia sarcinei şi a gravidelor oferă posibilităţi pentru reducerea cazurilor cu malformaţii congenitale.

Cele mai mari succese pe care le oferă stadiul actual al cunoştinţelor medicale sunt în domeniul : recunoaşterii precoce a boiiior de inimă in stadii incipiente cind capacitatea funcţională a inimii este păstrată şi poate ii conservată în mare măsură şi al prevenirii secundare care se aplică pacientului cardiac cunoscut şi care reuşeşte să întarzie în mod considerabil apariţia complicaţiilor şi progresiunea maiadiei. în acest fel se reuşeşte prelungirea vieţii bolnavilor cardiovasculari şi ameliorarea categorică a calităţii vieţii acestor pacienţi care se apropie de cea a unor persoane cu un aparat cardiovascular normal.

Aportul pe care îl aduce bolnavul în păstrarea unei capacităţi funcţionale a inimii şi vaselor nu depinde numai de medicul care recunoaşte boala şi indică măsurile de tratament, ci şi de modul cum bolnavul înţelege să conlucreze în acest sens.

---

Tag-uri: inima, cardiac, cardiovascular, boala

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 05 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---