Căile respiratorii ale copiilor au un lumen mai redus decât la adulţi, favorizând astfel stagnarea secreţiilor şi, în consecinţă, înmulţirea microbilor în aceste secreţii. Mucoasele respiratorii sunt mai fragile la copii decât la adulţi şi astfel mai susceptibile la infecţii. Aceste particularităţi, constituţia limfatică a multor copii, răcelile mai frecvente la copii şi intensitatea mai mare a activităţii lor respiratorii reprezintă factori care îi predispun la infecţii ale aparatului respirator.

Datorită dezvoltării încă reduse a plamânilor şi a cuştii toracice, aerul respirator curent şi capacitatea vitală sunt mai mici la copii. Muşchii respiratori incomplet dezvoltaţ i asigură totuşi printr-o frecvenţă mai mare a respiraţiilor (de pildă, 20 de respiraţii pe minut la 14—15 ani faţă de circa 16 la adulţi), deci printr-o activitate mai intensă, minut-volumul respirator necesar satisfacerii schimburilor gazoase sporite în funcţie de metabolismul accelerat al ţesuturilor tinere.

Ca valoare absolută minut-volumul respirator al copiilor este mai mic decât al adulţilor (8 000 cm3 la 12 ani faţă de 10 000 cm3 la adulţi), dar raportat la greutatea corporală, este mai mare. Datorită acestui fapt şi datorită pereţilor alveolari subţiri, viteza schimburilor gazoase la nivelul plămânilor, deci respiraţia pulmonară este mai intensă la copii decât la adulţi, iar datorită metabolismului accelerat al ţesuturilor tinere este mai intensă la copii şi respiraţia tisulară. Intensitatea mare a respiraţiei copiilor face ca aceştia să sufere mai rapid şi mai puternic acţiunea nocivă a aerului viciat.

Respiraţia condiţionează dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor şi astfel capacitatea lor de muncă şcolară, şi este influenţată de respiraţia nazală, de starea de sănătate a organelor respiratorii, de fumat, de calitatea aerului respirat şi de funcţia şi dezvoltarea cuştii toracice şi a muşchilor respiratori. Respiraţia nazală condiţionează respiraţia normală. Respiraţia pe gură favorizează apariţia infecţiilor căilor respiratorii, în care aerul pătrunde neîncălzit, neumectat şi nepurificat de praf şi de microbi. Starea de sănătate a organelor respiratorii se modifică cel mai frecvent sub influenţa infecţiilor lor, iar răceala este, de obicei, factorul favorizam cel mai important, acţionând în acest sens prin debilitarea organismului. Bolile organelor respiratorii influenţează în sens negativ respiraţia.

Fumatul tulbură respiraţia prin iritarea mucoaselor respiratorii, prin bronşita tabagică şi prin diminuarea oxigenării sângelui la nivelul plămânului şi este totodată incriminat în etiologia cancerului pulmonar. Aerul viciat cu oxid de carbon sau cu alte gaze tulbură schimburile respiratorii la nivelul plamânilor şi al ţesuturilor şi intoxică organismul, microbii patogeni din aer pot produce infecţii ale organelor respiratorii, iar aerul prea rece, supraîncălzit, prea uscat şi cu praf, irită mucoasele respiratorii, favorizând infecţiile acestora.

Funcţia şi dezvoltarea normală a cuştii toracice şi a muşchilor respiratori care influenţează în sens pozitiv capacitatea vitală şi respiratorie, sunt afectate sub influenţa comprimării repetate şi îndelungate a toracelui, datorită poziţiilor incorecte ale corpului (de pildă, ţinerea braţelor încrucişate pe piept, pieptul rezemat de masă etc.) şi datorită hainelor şi mobilierului şcolar necorespunzător (haine prea strimte şi bănci şcolare cu distanţa prea mică între speteaza scaunului şi pupitru). Indivizii neantrenati obosesc repede si astfel au capacitate limitata de a consuma calorii. Pe masura ce conditia lor fizica se amelioreaza, se constata o crestere a rezistentei la efort si astfel intensitatea, durata si frecventa antrenamentelor lor se mareste, ceea ce permite un control mai eficient al greutatii.

De asemenea, perceptia efortului se imbunatateste si oboseala se instaleaza mai tarziu. S-a constatat ca in urma efortului fizic si prin regim alimentar hipolipidic, nivelul seric al trigliceridelor se reduce la valori normale. Reducerea valorii prin exercitii fizice se instaleaza in cateva ore si dureaza 2-3 zile. Daca persoanele efectueaza antrenamente regulate, valorile lipidelor se normalizeaza si raman asa. De asemenea, efortul fizic mareste de 2-4 ori activitatea lipoproteinlipazei, ceea ce indica faptul ca antrenamentul mareste capacitatea fibrelor musculare de a prelua si a oxida acizii grasi care provin din trigliceridele plasmatice.

în raport cu datele prezentate, obiectivele şi regulile generale de igienă ale aparatului respirator sunt următoarele :

1) Protejarea sănătăţii organelor respiratorii prin evitarea răcelii şi a bolilor căilor respiratorii şi ale plamânilor.

2) Protejarea respiraţiei prin asigurarea respiraţiei corecte nazale, regulate, prin profilaxia răcelii, profilaxia, depistarea şi tratarea bolilor organelor respiratorii, evitarea fumatului, asigurarea unui aer care să corespundă normelor de igienă şi unui minimum de timp în aer liber (cu excepţia zilelor cu ger, zilnic, cu întreruperi 5 ore pentru preşcolari, 4 ore pentru şcolarii mici şi 3 ore pentru cei mari) şi evitarea cauzelor care duc la comprimarea toracelui prin poziţia corectă a corpului, evitarea hainelor strimte şi folosirea băncilor şcolare construite corespunzător . Asigurarea respiraţiei corecte nazale şi regulate se face prin întreţinerea curăţeniei nasului, prin prevenirea şi tratarea bolilor sale şi prin exerciţii respiratorii.

3) Stimularea creşterii capacităţii vitale prin stimularea elasticităţii cuştii toracice, a dezvoltării acesteia şi a muşchilor respiratori cu ajutorul exerciţiilor fizice respiratorii şi a unor sporturi, cum sunt înotul, canotajul, patinajul şi schiul.

---

Tag-uri: dezvoltare, cutie toracica, respiratie

---

Categorie: Stiinta si Tehnica  - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)

Data Adaugarii: 21 October '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---