In această perioadă s-a cristalizat şi structura socială: Darea aristocraţie sclavagistă, aflată în fruntea principalelor departamente, păturile mijlocii libere (micii funcţionari, mica preoţime, meseriaşii, membrii obştilor rurale), oamenii semidependenţi, folosiţi în gospodăria regelui, a templelor, a nunilor demnitari şi, în fine, sclavii propriu-zişi. S-a perfectionat tehnica agricolă şi de prelucrare (apar plugul cu coarnele mult răsucite, raşniţa înclinată, presa de fructe), a crescu rolul gospodăriilor sclavagiste mijlocii şi mici, se dezvoltă producţia de sticlă, reţeaua de irigaţii.

Faraonii dinastiei a XII-a anteriori lui Sesostris al III-lea (Amenemhat I, Sesostris I, Amene mhat al II-lea, Sesostris al II-lea) s-au consacrat luptei de limitare a puterii aristocraţiei provinciale, iar, la exterior, respingerii triburilor asiatice şi penetrării în Nubia si Palestina. Amenemhat I, care şi-a mutat reşedinţa de la Theba (inconvenabilă pentru supravegherea întregului Egipt) in Ittaui (= care a cotropit ambele ţinuturi), satul Lisht de astăzi, în apropiere de Memphis şi la nord de „Ţinutul lacului" (oaza Fayum de astăzi), s-a sprijinit pe preoţimea thebană, olicializand cultul local al zeului Amon, iniţial un zeu cu atribuţii în fertilitate, apoi solare, prin asocierea lui Râ în Amon-Ra. (în paralel se dezvoltă şi credinţa în Osiris, principal zeu al vieţii de dincolo de moarte.)

Tot Amenemhat I a inaugurat sistemul coregenţei (asocierea la domnie a succesorului natural), ceea ce a conferit puterii stabilitate. Sesostris al III-lea (1887-1850 î.e.n., la care adăugăm şi anii de coregenţă) a reorganizat administraţia şi folosind abil mutarea periodică a nomarhilor din nomă în nomă le limitează puterea. în numeroasele războaie purtate, Sesostris al III-lea a beneficiat de unele inovaţii militare, în special în ce priveşte armamentul infanteriei (încă singurul gen al trupelor de uscat); principala armă de atac era arcul, iar de apărare - scutul. Mai erau folosite lancea, uneori ghioaga. Se inventase marele scut mobil de asalt, pentru doi oşteni, de sub protecţia căruia infanteriştii loveau cu lănci extrem de lungi. Apăruse şi o trupă de elită, garda faraonului.

Sesostris al III-lea a supus definitiv Etiopia de Nord, Nubia pană dincolo de cataracta a III-a a Nilului (Egiptul, lung ca a fîşie, măsura acum 1000 de kilometri), zdrobeşte rezistenţa oraşului Sieheiti, care închidea drumurile spre Siria, Palestina şi Fenicia, aducand pe ultimele două sub protectorat egiptean, dezvoltă relaţii comerciale cu Ţara Punt (Somalia), cu Babilonul, cu Creta. Tot în vremea domniei lui Sesostris al III-lea s-a amenajat un canal de-a lungul primei cataracte şi s-a construit celebra piramidă de Dashur.

Dealtfel, în vremea dinastiei a XII-a, artele egiptene au atins un nou varf. în domeniul literelor se produce chiar apogeul literaturii egiptene vechi; astfel, apar inscripţiile de sarcofage, exorcismele pentru pomenirea morţilor („Cartea morţilor"), celebra „Poveste a lui Sinuhre" sau Sinuhet (în vremea lui Sesostris I) un amestec între romanul biografic şi notele de călătorie, ciclul de basme despre Kheopa şi vrăjitorii; genul memorialului de călătorie este oglindit în „Povestea unui naufragiat", iar „Povestea ţăranului' elocvent", din perioada herakleopolitană, ilustrează contradicţiile sociale din vechiul Egipt.

Genul oratoric este reprezentat prin „Convorbire dintre un dezamăgit şi sufletul său", iar o altă convorbire (dintre om şi inima sa), atribuită unui preot din Herakleopolis, se referă la tulburările interne; o cuvanţare, „Cuvantarea lui Spuwer" sau Ipuwer, pe alocuri versificată, se consacră evenimentelor istorice interne, iar moraliştii, de cuprindere politică, se ilustrează prin „învăţămintele lui Amenhemat (I)". în arhitectură apar pilonii şi obeliscurile, se dezvoltă pictura murală. Ilustrarea cea mai de seamă a arhitecturii, comparabilă cu piramidele din Regatul Vechi, este palatul „Labirint" (nume dat de greci) de la Fayum, al lui Amenemhat al III-lea, in fapt un templu, probabil funerar, compus din mii de camere, numeroase coridoare, cu plafoanele realizate din plăci uriaşe.

Se dezvoltă, din hieratica veche (o simplificare radicală a hieroglifelor), un soi de stenografie practică ce nu mai seamănă cu sursa, ştiinţele, în special matematica şi medicina, inclusiv cea veterinară, cunosc uri avant remarcabil.

---

Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 13 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---