FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 988
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Referat: Domnia regelui persan Sapor I

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   ape   continent   geografie   poet   morometii   investigatie   omor   crima   otrava   personaj  

All Tags

Famous Forum

 

Referat: Domnia regelui persan Sapor I

 Q:   Intreaba despre Referat: Domnia regelui persan Sapor I       
Referat: Domnia regelui persan Sapor I Politica antiromană a lui Sapor I, care avea ca scop economic monopolul absolut al drumului comercial dintre Mediterana - Egeea ÅŸi Asia, precum ÅŸi stăpanirea mănoaselor Å£inuturi din partea centrală ÅŸi vestică a Orientului Mijlociu,s-a desfăşurat cu succese continui ÅŸi strălucite. Dealtfel, „lectura" uriaÅŸelor reliefuri de la Bishapur (= „frumosul oraÅŸ al lui Shapur"', reÅŸedinÅ£a întemeiată de suveranul sasanid) redă singură măreÅ£ia „regelui regilor din Iran ÅŸi din Iranul exterior", cum se intitula Sapor I după ce smulse de la împăratul roman Filip Arabul Mesopotamia ÅŸi Armenia. Aceste reliefuri îl prezintă pe Sapor I, călare, trecand peste cadavrul împăratului roman Gordian à …Ÿi avand în faţă, în genunchi, pe Filip Arabul, în timp ce pe împăratul Valérianus îl Å£ine de încheietura stangii, semnul luării în supunere.

Uriaşul „afiş" rupestru relatează victoria lui Sapor I, langă Misike (Zaita), pe Eufrat asupra legiunilor lui Gordian al IlI-lea, unde căzu însuşi împăratul Romei (244 e.n.). Filip Arabul trebui să promită tribut Sasanidului cedandu-i Armenia şi Mesopotamia, pentru a putea să-şi supravegheze în linişte afacerile care l-au dus la asigurarea conducerii Romei. Revenit în contra Persiei, Filip Arabul pătrunde în Armenia, dar Sapor I spulberă, la Barbalissos, o armată romană de 60 000 de oameni. în iunie 260, Sapor I a obţinut cea mai răsunătoare dintre victoriile sale în războiul cu Roma; la Carrhae şi Edessa, în Mesopotamia, perşii lui Sapor I înfrang oastea de 70 000 de oameni a lui Valerianus, acesta cade prizonier şi moare captiv. în marşul său asupra Siriei şi Cappadociei, Sapor I se izbi însă de talentul militar al lui Ódenat, suveranul Palmirei, aliat al Romei, care, între 262 - 266 recucereşte Siria şi parte din Mesopotamia. Practic, Palmira, situată în oaza Tadmor, în stepele Siriei, de unde controla drumurile caravanelor dintre Golful Persic şi Mediterana, avea statut de colonie romană; dinastia locală a Septimilor, din care făcea parte şi Odenat, a întărit statul, regele Palmirei guvernand, la un moment dat, în numele Romei, cu titlul de împărat, Asia romană. în timpul domniei lui Sapor I, au loc, în Persia, vaste lucrări de construcţii, promovate şi în urma instalării în imperiu a numeroşi prizonieri din armatele romane (între ei - mulţi greci), care au aplicat tehnica romană de construcţie.

Lui Sapor I Persia îi datorează unul dintre cele mai cunoscute monumente arhitectonice - Take Kesrach -, palatul regal de langă Gtesiphon. De asemenea, în ciuda politicii sasanide de reantoarcere la tradiţiile iraniene ale strămoşilor, elenizarea Persiei continuă datorită şi prezenţei prizonierilor de origine greacă. După moartea lui Sapor I (272 e.n.), Persia Sasanizilor, chiar fără suverani capabili5 pană la Sapor al Il-lea , îşi menţinu, în general, marea influenţă în Orientul Mijlociu, constituind pentru Roma un obstacol de netrecut. Hormizid I (272-273), Bahram I (273-27G), Bahram al Il-lea (276-293), Bahram al III-lea (293) pierd în favoarea Romei Mosopotamia nordică şi parte din Armenia. Narsah (293-302) acceptă, în 298, stabilirea graniţei romane pe Tigru, în urma victoriilor obţinute de legiunile de geto-daci ale împăratului roman Galerius. Aceşti suverani sasanizi mărunţi au adoplat o poziţie cu mult mai fermă decît înaintaşii în problemele religioase, recurgînd la o intoleranţă severă (In 277 a fost executat Manni), iar creştinii au suferit persecuţii stnge-roase, fiind suspectaţi de simpatie pentru Roma, care, în epocă, trecea la creştinism.


Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 10 November '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :