Statistics:
Visits: 988 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat: Domnia regelui persan Sapor I
Q: | Intreaba despre Referat: Domnia regelui persan Sapor I |
Politica antiromană a lui Sapor I, care avea ca scop economic monopolul absolut al drumului comercial dintre Mediterana - Egeea ÅŸi Asia, precum ÅŸi stăpanirea mănoaselor Å£inuturi din partea centrală ÅŸi vestică a Orientului Mijlociu,s-a desfăşurat cu succese continui ÅŸi strălucite. Dealtfel, „lectura" uriaÅŸelor reliefuri de la Bishapur (= „frumosul oraÅŸ al lui Shapur"', reÅŸedinÅ£a întemeiată de suveranul sasanid) redă singură măreÅ£ia „regelui regilor din Iran ÅŸi din Iranul exterior", cum se intitula Sapor I după ce smulse de la împăratul roman Filip Arabul Mesopotamia ÅŸi Armenia. Aceste reliefuri îl prezintă pe Sapor I, călare, trecand peste cadavrul împăratului roman Gordian Ã
Uriaşul „afiş" rupestru relatează victoria lui Sapor I, langă Misike (Zaita), pe Eufrat asupra legiunilor lui Gordian al IlI-lea, unde căzu însuşi împăratul Romei (244 e.n.). Filip Arabul trebui să promită tribut Sasanidului cedandu-i Armenia şi Mesopotamia, pentru a putea să-şi supravegheze în linişte afacerile care l-au dus la asigurarea conducerii Romei. Revenit în contra Persiei, Filip Arabul pătrunde în Armenia, dar Sapor I spulberă, la Barbalissos, o armată romană de 60 000 de oameni. în iunie 260, Sapor I a obţinut cea mai răsunătoare dintre victoriile sale în războiul cu Roma; la Carrhae şi Edessa, în Mesopotamia, perşii lui Sapor I înfrang oastea de 70 000 de oameni a lui Valerianus, acesta cade prizonier şi moare captiv. în marşul său asupra Siriei şi Cappadociei, Sapor I se izbi însă de talentul militar al lui Ódenat, suveranul Palmirei, aliat al Romei, care, între 262 - 266 recucereşte Siria şi parte din Mesopotamia. Practic, Palmira, situată în oaza Tadmor, în stepele Siriei, de unde controla drumurile caravanelor dintre Golful Persic şi Mediterana, avea statut de colonie romană; dinastia locală a Septimilor, din care făcea parte şi Odenat, a întărit statul, regele Palmirei guvernand, la un moment dat, în numele Romei, cu titlul de împărat, Asia romană. în timpul domniei lui Sapor I, au loc, în Persia, vaste lucrări de construcţii, promovate şi în urma instalării în imperiu a numeroşi prizonieri din armatele romane (între ei - mulţi greci), care au aplicat tehnica romană de construcţie.
Lui Sapor I Persia îi datorează unul dintre cele mai cunoscute monumente arhitectonice - Take Kesrach -, palatul regal de langă Gtesiphon. De asemenea, în ciuda politicii sasanide de reantoarcere la tradiţiile iraniene ale strămoşilor, elenizarea Persiei continuă datorită şi prezenţei prizonierilor de origine greacă. După moartea lui Sapor I (272 e.n.), Persia Sasanizilor, chiar fără suverani capabili5 pană la Sapor al Il-lea , îşi menţinu, în general, marea influenţă în Orientul Mijlociu, constituind pentru Roma un obstacol de netrecut. Hormizid I (272-273), Bahram I (273-27G), Bahram al Il-lea (276-293), Bahram al III-lea (293) pierd în favoarea Romei Mosopotamia nordică şi parte din Armenia. Narsah (293-302) acceptă, în 298, stabilirea graniţei romane pe Tigru, în urma victoriilor obţinute de legiunile de geto-daci ale împăratului roman Galerius. Aceşti suverani sasanizi mărunţi au adoplat o poziţie cu mult mai fermă decît înaintaşii în problemele religioase, recurgînd la o intoleranţă severă (In 277 a fost executat Manni), iar creştinii au suferit persecuţii stnge-roase, fiind suspectaţi de simpatie pentru Roma, care, în epocă, trecea la creştinism.
…Ÿi avand în faţă, în genunchi, pe Filip Arabul, în timp ce pe împăratul Valérianus îl Å£ine de încheietura stangii, semnul luării în supunere.
Uriaşul „afiş" rupestru relatează victoria lui Sapor I, langă Misike (Zaita), pe Eufrat asupra legiunilor lui Gordian al IlI-lea, unde căzu însuşi împăratul Romei (244 e.n.). Filip Arabul trebui să promită tribut Sasanidului cedandu-i Armenia şi Mesopotamia, pentru a putea să-şi supravegheze în linişte afacerile care l-au dus la asigurarea conducerii Romei. Revenit în contra Persiei, Filip Arabul pătrunde în Armenia, dar Sapor I spulberă, la Barbalissos, o armată romană de 60 000 de oameni. în iunie 260, Sapor I a obţinut cea mai răsunătoare dintre victoriile sale în războiul cu Roma; la Carrhae şi Edessa, în Mesopotamia, perşii lui Sapor I înfrang oastea de 70 000 de oameni a lui Valerianus, acesta cade prizonier şi moare captiv. în marşul său asupra Siriei şi Cappadociei, Sapor I se izbi însă de talentul militar al lui Ódenat, suveranul Palmirei, aliat al Romei, care, între 262 - 266 recucereşte Siria şi parte din Mesopotamia. Practic, Palmira, situată în oaza Tadmor, în stepele Siriei, de unde controla drumurile caravanelor dintre Golful Persic şi Mediterana, avea statut de colonie romană; dinastia locală a Septimilor, din care făcea parte şi Odenat, a întărit statul, regele Palmirei guvernand, la un moment dat, în numele Romei, cu titlul de împărat, Asia romană. în timpul domniei lui Sapor I, au loc, în Persia, vaste lucrări de construcţii, promovate şi în urma instalării în imperiu a numeroşi prizonieri din armatele romane (între ei - mulţi greci), care au aplicat tehnica romană de construcţie.
Lui Sapor I Persia îi datorează unul dintre cele mai cunoscute monumente arhitectonice - Take Kesrach -, palatul regal de langă Gtesiphon. De asemenea, în ciuda politicii sasanide de reantoarcere la tradiţiile iraniene ale strămoşilor, elenizarea Persiei continuă datorită şi prezenţei prizonierilor de origine greacă. După moartea lui Sapor I (272 e.n.), Persia Sasanizilor, chiar fără suverani capabili5 pană la Sapor al Il-lea , îşi menţinu, în general, marea influenţă în Orientul Mijlociu, constituind pentru Roma un obstacol de netrecut. Hormizid I (272-273), Bahram I (273-27G), Bahram al Il-lea (276-293), Bahram al III-lea (293) pierd în favoarea Romei Mosopotamia nordică şi parte din Armenia. Narsah (293-302) acceptă, în 298, stabilirea graniţei romane pe Tigru, în urma victoriilor obţinute de legiunile de geto-daci ale împăratului roman Galerius. Aceşti suverani sasanizi mărunţi au adoplat o poziţie cu mult mai fermă decît înaintaşii în problemele religioase, recurgînd la o intoleranţă severă (In 277 a fost executat Manni), iar creştinii au suferit persecuţii stnge-roase, fiind suspectaţi de simpatie pentru Roma, care, în epocă, trecea la creştinism.
Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :