FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Statistics:
Visits: 2,134
Votes: 5
Fame Riser
          
Fame Rank
4.2
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   geografie   ape   continent   poet   morometii   personaj   crima   otrava   omor   investigatie  

All Tags

Famous Forum

 

Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel

 Q:   Intreaba despre Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel       
Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel Potrivit definiţiei date de Dicţionarul Explicativ al limbii române, pastelul reprezintă o specie a poeziei lirice care cultivă descripţiile de natură, prin intermediul cărora sunt relevate uneori stările sufleteşti ale autorului.

Referindu-se la pastelurile lui Vasile Alecsandri, Titu Maiorescu dădea o definiţie destul de largă asupra acestor specii literare. Criticul afirma că pastelurile sunt un şir de poezii, cele mai multe lirice, de regulă descrieri, câteva idile, toate însufleţite de o simţire atât de curată.

Criticul Garabet Ibrăileanu a consacrat poeziei „Vara” o amplă analiză critică, apreciind-o drept cea mai lirică din opera lui Coşbuc şi, în acelaşi timp, cea mai frumoasă.

„Vara” este un imn închinat naturii, un tablou în ver suri prin descrierea unui moment al verii, anotimp care declanşează optimismul unui om care se simte o parte din natură, aşa cum afirma însuşi Ibrăileanu.
Atitudinea autorului este contemplativă în faţa acestei atmosfere de frumuseţe, de bogăţie.

În prima strofă domină imaginile vizuale: „Priveam fără de ţintă-n sus/Într-o sălbatică splendoare”, spre un Ceahlău aflat „în zări albastre”. Tabloul se lărgeşte şi se adânceşte în mister odată cu comparaţia „ca o taină călătoare/Un nor….Plutea….”. epitetul „sălbatică splendoare”, ca şi metafora „Ceahlăul…./Un uriaş cu fruntea în soare” subliniază aspecte importante ale tabloului de natură.

Cu prima strofă ne-am aflat în spaţiul cosmic al descrierii de natură, dar în strofa a doua, poetul ne coboară într-un peisaj terestru prezentat dinamic, într-o natură apropiată: „spicele”, „feciorii şi fetele”, „mieii albi”, „graurii suri” definesc spaţiul teluric în care se află poetul. Aici, picturalul domină cu ajutorul epitetelor caracterizatoare sau cromatice, precum şi a comparaţilor şi a inversiunii: „Vesel cânt”. „blonde plete”, „lungul lor veşmânt”. La acestea se mai adaugă imaginile motorii date de verbele la imperfect: spicele „jucau”, graurii „zburau”, etc.

Natura personificată este o divinitate în faţa căreia poetul rămâne extaziat.

După ce la începutul secolului trecut întâlnim descrieri de natură în operele lui Cârlova, Bolliac, Alexandrescu, Heliade Rădulescu, Vasile Alecsandri introduce în literatură nu numai denumirea speciei, dar dă un volum de pasteluri de o adevărată valoare. L-au urmat Mihai Eminescu, George Coşbuc, Octavian Goga, Alexandru Macedonsky, G.Bacovia, I.Pillat şi mulţi alţii. Toţi aceştia au fost autori de inspirate descrieri de natură, fiecare într-un mod personal şi original.


Tag-uri: metafore, personificari



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 16 March '11


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :