Statistics:
Visits: 1,306 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre poezia Joc secund scrisa de Ion Barbu - a doua parte
Q: | Intreaba despre Referat despre poezia Joc secund scrisa de Ion Barbu - a doua parte |
Prin „poezie refuzata de idee", cum eticheteaza Ion Barbu poezia lui Tudor Arghezi, poezie a materialitatii prin excelenta, Ion Barbu intelege poezia refuzata de Idee, un echivalent al principiului cosmic hegelian, care se manifesta in lume rupandu-se din sine, pentru a crea formele individuale si a se reintoarce in sine prin sacrificarea tuturor acestor forme individuale. Idee surprinsa in poetica Jocului secund, pe urmele celebrei poezii Lebada al carei autor este Stephane Mallarme.
Poezia-confesiune, „refuzata de Idee" este vocea „harfelor resfirate", pierdute „in zbor invers", in imaginea inversata din oglinda, „mantuit azur", pentru a da nastere acelui cantec unic, asemeni lirei lui Orfeu, unde „Glasul ar continua glasul, cum un adevar pe celalal t: L 'hymne des coeurs spirituels", in incertitudinea libera a lirismului omogen, instruind de lucrurile esentiale, delectand cu viziuni paradisiace: intr-un astfel de lirism nimic din concurenta, inca darwiniana, a formelor individuale".
"Din ceas, dedus, adancul acestei calme ceste"; „nadirul latent" al acelor „lucruri esentiale" este abstras din uzura temporalitatii asa cum este salvat de macularea individualitatii sacrificate in „taierea" si apoi „inecarea cirezilor agreste" in jocurile oglinzii, care aduc mantuirea si revelatia. „Lirismul omogen" al „existentelor substantial indefinite": ocoliri tematoare in jurul catorva cupole - restransele perfectiuni poliedrale (s. a.)" se afla dincolo de timp, in patria Uvedenrode, situata „peste mode si timp" in „Olimp".
Evocarea acelui „cant" unic unde „harfele resfirate", voci ale individualitatii se pierd in „Zbor invers" - in oglinda revelatoare - este de origine nietzscheiana.
Filosoful german evocat in creatia barbiana si in articolele-profesiune de credinta vorbeste in eseul sau Nasterea tragediei din spiritul muzicii despre muzica, arta a zeului Dyonisos, ca despre o arta ce contopeste granitele indi-vidualitatii, opunandu-se artelor apollinice (artele plastice in general), care sunt arte ale principiului individuatiei. „Muzica formei in zbor, euritmie" este cantecul unde formele individuale se contopesc in transa ritualica a fuziunii cu Zeul, cu marea fiinta cosmica. Aceeasi „euritmie" dionisiaca apare in cantecul „istovitor" al formei, coplesitor precum cantecul marii din Joc secund, singurul capabil sa purifice poezia de accidental, de efemer si sa o ridice la vechiul ei rang de rimai orfic.
Poezia-confesiune, „refuzata de Idee" este vocea „harfelor resfirate", pierdute „in zbor invers", in imaginea inversata din oglinda, „mantuit azur", pentru a da nastere acelui cantec unic, asemeni lirei lui Orfeu, unde „Glasul ar continua glasul, cum un adevar pe celalal t: L 'hymne des coeurs spirituels", in incertitudinea libera a lirismului omogen, instruind de lucrurile esentiale, delectand cu viziuni paradisiace: intr-un astfel de lirism nimic din concurenta, inca darwiniana, a formelor individuale".
"Din ceas, dedus, adancul acestei calme ceste"; „nadirul latent" al acelor „lucruri esentiale" este abstras din uzura temporalitatii asa cum este salvat de macularea individualitatii sacrificate in „taierea" si apoi „inecarea cirezilor agreste" in jocurile oglinzii, care aduc mantuirea si revelatia. „Lirismul omogen" al „existentelor substantial indefinite": ocoliri tematoare in jurul catorva cupole - restransele perfectiuni poliedrale (s. a.)" se afla dincolo de timp, in patria Uvedenrode, situata „peste mode si timp" in „Olimp".
Evocarea acelui „cant" unic unde „harfele resfirate", voci ale individualitatii se pierd in „Zbor invers" - in oglinda revelatoare - este de origine nietzscheiana.
Filosoful german evocat in creatia barbiana si in articolele-profesiune de credinta vorbeste in eseul sau Nasterea tragediei din spiritul muzicii despre muzica, arta a zeului Dyonisos, ca despre o arta ce contopeste granitele indi-vidualitatii, opunandu-se artelor apollinice (artele plastice in general), care sunt arte ale principiului individuatiei. „Muzica formei in zbor, euritmie" este cantecul unde formele individuale se contopesc in transa ritualica a fuziunii cu Zeul, cu marea fiinta cosmica. Aceeasi „euritmie" dionisiaca apare in cantecul „istovitor" al formei, coplesitor precum cantecul marii din Joc secund, singurul capabil sa purifice poezia de accidental, de efemer si sa o ridice la vechiul ei rang de rimai orfic.
Tag-uri: poezie, referat, comentariu, literatura |
- Morometii de Marin Preda - rezumat (66014 visits)
- Chirita in provincie de Vasile Alecsandri - prezentare generala (40848 visits)
- Caracterul Bildungsroman al Povestii lui Harap Alb (24996 visits)
- Hanul Ancutei de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (22419 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu - prezentare generala (22000 visits)
- Romania intre Orient si Occident (20124 visits)
- Figuri de stil - Definitii si exemple (20026 visits)
- Sfarsit de toamna de Vasile Alecsandri - Fisa de lectura (19758 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - demonstratie ca este povestire (17110 visits)
- Monastirea Argesului - comentariu literar (16106 visits)
- In vreme de razboi de Ion Luca Caragiale - prezentare generala (15552 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (15220 visits)
- Lacustra de George Bacovia - comentariu literar (15064 visits)
- Vizita... de Ion Luca Caragiale - Caracterizarea personajului principal, Ionel (14686 visits)
- Plumb de George Bacovia - comentariu literar (13722 visits)
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Scoala
- Dispute
- Timp
- Cuvinte
- 10. 2
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Referat despre poezia Elegia a cincea scrisa de Nichita Stanescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a treia parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-prima parte
- Despre Marin Preda si opera sa
- Caracterizarea personajelor in opera Enigma Otiliei scrisa de George Calinescu
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a cincea parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a patra parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a treia parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a doua parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-prima parte
Categorie: Eseuri - ( Eseuri - Archiva)
Data Adaugarii: 07 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :