Statistics:
Visits: 1,923 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Cum sa avem grija de aparatul nostru respirator
Q: | Intreaba despre Cum sa avem grija de aparatul nostru respirator |
Igiena nasului. întreţinerea curăţeniei nasului se face cu batiste curate, individuale ; este interzis să fie împrumutate după folosire. Elevii trebuie dezvăţaţi de obiceiul de a-şi curaţi nasul cu ajutorul degetelor. Aceasta, pe lângă gest urât, constituie un mod de vehiculare a microbilor în nas, ducând la apariţia unor furuncule sau abcese nazale.
Bolile nasului influenţează în mod nefavorabil funcţia olfactivă şi respiraţia şi cauzează respiraţia pe gură. Respiraţia defectuoasă, datorită, în special, vegetaţiilor adenoide şi deviaţiilor de sept, inhibă dezvoltarea întregului organism şi reprezintă o cauză de debilitate şi de scădere a capacităţii de muncă şcolară, iar respiraţia pe gură favorizează, aşa cum s-a arătat, apariţia infecţiilor căilor respiratorii. Bolile nasului mai frecvente la copii sunt : furunculul nazal, guturaiul, vegetaţiile adenoide, deviaţiile de sept şi hipertrofiile de cornete.
Furunculul nazal se previne prin respectarea regulilor de întreţinere a curăţeniei nasului.
Guturaiul este o inflamaţie a mucoasei nazale cu germeni banali, o infecţie. Se încadrează în grupul rinitelor. Acestea pot avea cauze alergice, iritative, microbiene etc. Guturaiul apare cel mai frecvent ca urmare a debilitării organismului datorită răcelii cauzată de schimbările bruşte de temperatură. Datorită respiraţiei pe gură şi prin vehicularea descendentă a microbilor poate duce la infecţii ale căilor respiratorii inferioare.
Cronicizarea guturaiului este favorizată de existenţa deviaţiilor de sept şi a hipertrofiilor de cornete, prin reţinerea secreţiilor şi a microbilor ca urmare a împiedicării drenajului normal al foselor nazale. Prin extinderea infecţiei, guturaiul cronic produce sinuzite (inflamaţii ale sinusurilor) şi este cauza cea mai frecventă a polipilor , a vegetaţiilor adenoide, a faringitelor şi astfel a amigdalitelor şi a otitelor medii cronice. Se naşte un cerc vicios în sensul că aceste boli întreţin în continuare guturaiul cronic, constituind o sursă permanentă de germeni către fosele nazale, iar polipii şi vegetaţiile adenoide împiedică totodată drenajul lor normal. Rezultă că pentru prevenirea guturaiului trebuie să se evite răceala şi toţi acei factori care duc la debilitarea organismului, iar pentru prevenirea cronicizării guturaiului trebuie tratate deviaţiile de sept, hipertrofiile de cornete, polipii, vegetaţiile adenoide, sinuzitele, faringitele, amigdalitele şi otitele.
Vegetaţiile adenoide sunt hipertrofii inflamatorii ale amigdalei faringiene, reprezentând o complicaţie a rinitelor (guturaiuri), amigdalitelor şi faringitelor repetate pe un teren predispus. La apariţia vegetaţiilor adenoide contribuie subnutriţia, rahitismului, tuberculoza latentă, sugerea degetului (sursă de microbi vehiculaţi către amigdala faringiană), praful, aerul iritant foarte rece sau supraîncălzit şi uscat, bolile infecţioase (factori favorizanţi) şi constituţia limfatică (factor predispozant). Profilaxia vegetaţiilor adenoide constă în prevenirea şi tratarea guturaiurilor, faringitelor şi amigdalitelor repetate, a rahitismului, tuberculozei şi a bolilor infecţioase şi în evitarea celorlalte cauze amintite.
Igiena faringelui. Faringele copiilor este mai susceptibil la infecţii, datorită fragilităţii mucoasei sale, datorită constituţiei limfatice a multor copii şi ca o consecinţă (complicaţie) a infecţiilor nasului şi a răcelilor mai frecvente la copii.
Faringitele şi amigdalitele se manifestă prin roşirea mucoasei faringiene, hipertrofia inflamatorie a amigdalelor, dureri în gît şi febră neobligatorie. La apariţia lor, în special a amigdalitelor, contribuie aceeaşi factori predispozanţi şi favorizanţi ca în cazul vegetaţiilor adenoide, dar, în special, răceala, aerul iritant rece respirat pe gură, sau reprezintă complicaţii ale bolilor nasului. Infecţiile faringiene sunt dăunătoare, în special, prin complicaţiile lor : otite, sinuzite, laringite şi bronşite, iar amigdalitele constituie totodată focare de infecţie care pot cauza reumatismul cardioarticular acut şi nefrita acută. Profilaxia faringitelor şi amigdalitelor se face prin evitarea răcelilor, a respiraţiei pe gură, în special când e frig, prin prevenirea şi tratarea bolilor nasului, prin evitarea fumatului şi prin talazoprofilaxie (cură la mare).
Igiena laringelui. Laringele este în plină dezvoltare începând de la vârsta de 5 ani şi, în special, în perioada de maturizare sexuală. în această ultimă perioadă are loc modificarea vocii şi diferenţierea ei la băieţi şi la fete. Igiena laringelui se referă la prevenirea laringitelor şi astfel la protejarea funcţiei sale respiratorii şi a vocii, şi la stimularea dezvoltării vocii prin cântatul şi declamatul raţional, cu evitarea exceselor, mai ales la pubertate.
Laringitele sunt inflamaţii ale mucoasei laringiene exteriorizate prin răguşeală şi scăderea intensităţii vocii, putând merge până la dispariţia totală a vocii pentru o scurtă perioadă de timp, în cazul laringitei acute. Printre cauzele favorizante ale laringitei banale sunt incriminate răceala, datorită schimbărilor bruşte de temperatură, aerul rece respirat pe gură ca efect al bolilor nasului, infecţii ale căilor respiratorii superioare şi amigdalitele, fumatul şi excesele de vorbire, râs, cântat, ţipat. Fragilitatea mucoasei laringiene a copiilor reprezintă cauza predispozantă. Profilaxia laringitelor constă în evitarea tuturor cauzelor favorizante, inclusiv prevenirea şi tratarea bolilor căilor respiratorii superioare şi a amigdalitelor.
Igiena traheei şi bronhiilor. Datorită particularităţilor căilor respiratorii ale copiilor (prezentate anterior) şi ca urmare a frecvenţei mai mari a răcelilor şi a infecţiilor căilor respiratorii superioare, copiii fac mai frecvent traheite şi bronşite.
Traheitele şi bronşitele sunt inflamaţii ale mucoaselor traheei şi a bronhiilor exteriorizate prin tuse, expectoraţie şi febră neobligatorie. La apariţia lor contribuie, în general, aceleaşi cauze ca ale laringitelor, cu excepţia exceselor de vorbire, râs, cântat şi ţipat. Sunt, de asemenea, cunoscute bronşitele tabagice şi bronşitele cauzate de praf în cursul unor munci fără respectarea măsurilor de protecţie. Profilaxia traheitelor şi bronşitelor constă în evitarea tuturor acestor cauze.
Igiena plamânilor. Aceasta se referă la prevenirea bolilor pulmonare şi la protejarea şi stimularea funcţiei lor prin respectarea tuturor regulilor generale de igienă ale aparatului respirator prezentate o dată cu obiectivele igienei acestui aparat. Bolile mai frecvente ale plamânilor sunt infecţiile acestora. Datorită cauzelor prezentate în cadrul particularităţilor aparatului respirator, copiii fac mai lesne şi mai des infecţii pulmonare. Mai importante sunt : pneumonia, bronho-pneumonia şi tuberculoza pulmonară.
Pneumonia este o inflamaţie acută a alveolelor pulmonare dintr-un lob pulmonar, dintr-un întreg plămân sau din ambii plamâni, manifestată prin junghi puternic, frison iniţial puternic, ascensiune bruscă a temperaturii, respiraţie grea şi accelerată, tuse şi expectoraţie specifică. Bronhopneumonia este o inflamaţie acută a bronhiolelor mici şi a alveolelor acinilor pulmonari. Frisonul nu este unic şi nici iniţial, febra nu se instalează atât de brusc, iar starea generală a copilului este mai puţin alterată.
Pneumonia şi bronhopneumonia pot avea ca origine infecţiile bronhice, dar, în general, ele sunt cauzate de răceală ca efect o influenţei schimbărilor bruşte de temperatură asupra unui organism necălit. Profilaxia lor constă deci în prevenirea şi tratarea bronşitelor şi în prevenirea răcelii. în acest scop, copiii trebuie să evite să iasă în frig dezbrăcaţi, în special dacă sunt transpiraţi, trebuie să se evite supraîncălzirea încăperilor, lipsa de mişcare în frig, iar copiii transpiraţi în timpul jocurilor în curte vor trebui să intre imediat la căldură, în special iarna.
Trebuie să se folosească o îmbrăcăminte adecvată temperaturii ambiante, ştiind că îmbrăcămintea prea groasă favorizează transpiraţia, iar aceasta favorizează pierderile de căldură. Copiii trebuie, de asemenea, să evite băile excesiv de reci în aer liber, primăvara şi toamna, şi culcatul pe zăpadă în timpul jocului sau pe pământ umed în timpul excursiilor. Trebuie să se evite folosirea apei de la gheaţă, în special dacă elevul este asudat.
sursa imaginii freeschoolclipart.com
Bolile nasului influenţează în mod nefavorabil funcţia olfactivă şi respiraţia şi cauzează respiraţia pe gură. Respiraţia defectuoasă, datorită, în special, vegetaţiilor adenoide şi deviaţiilor de sept, inhibă dezvoltarea întregului organism şi reprezintă o cauză de debilitate şi de scădere a capacităţii de muncă şcolară, iar respiraţia pe gură favorizează, aşa cum s-a arătat, apariţia infecţiilor căilor respiratorii. Bolile nasului mai frecvente la copii sunt : furunculul nazal, guturaiul, vegetaţiile adenoide, deviaţiile de sept şi hipertrofiile de cornete.
Furunculul nazal se previne prin respectarea regulilor de întreţinere a curăţeniei nasului.
Guturaiul este o inflamaţie a mucoasei nazale cu germeni banali, o infecţie. Se încadrează în grupul rinitelor. Acestea pot avea cauze alergice, iritative, microbiene etc. Guturaiul apare cel mai frecvent ca urmare a debilitării organismului datorită răcelii cauzată de schimbările bruşte de temperatură. Datorită respiraţiei pe gură şi prin vehicularea descendentă a microbilor poate duce la infecţii ale căilor respiratorii inferioare.
Cronicizarea guturaiului este favorizată de existenţa deviaţiilor de sept şi a hipertrofiilor de cornete, prin reţinerea secreţiilor şi a microbilor ca urmare a împiedicării drenajului normal al foselor nazale. Prin extinderea infecţiei, guturaiul cronic produce sinuzite (inflamaţii ale sinusurilor) şi este cauza cea mai frecventă a polipilor , a vegetaţiilor adenoide, a faringitelor şi astfel a amigdalitelor şi a otitelor medii cronice. Se naşte un cerc vicios în sensul că aceste boli întreţin în continuare guturaiul cronic, constituind o sursă permanentă de germeni către fosele nazale, iar polipii şi vegetaţiile adenoide împiedică totodată drenajul lor normal. Rezultă că pentru prevenirea guturaiului trebuie să se evite răceala şi toţi acei factori care duc la debilitarea organismului, iar pentru prevenirea cronicizării guturaiului trebuie tratate deviaţiile de sept, hipertrofiile de cornete, polipii, vegetaţiile adenoide, sinuzitele, faringitele, amigdalitele şi otitele.
Vegetaţiile adenoide sunt hipertrofii inflamatorii ale amigdalei faringiene, reprezentând o complicaţie a rinitelor (guturaiuri), amigdalitelor şi faringitelor repetate pe un teren predispus. La apariţia vegetaţiilor adenoide contribuie subnutriţia, rahitismului, tuberculoza latentă, sugerea degetului (sursă de microbi vehiculaţi către amigdala faringiană), praful, aerul iritant foarte rece sau supraîncălzit şi uscat, bolile infecţioase (factori favorizanţi) şi constituţia limfatică (factor predispozant). Profilaxia vegetaţiilor adenoide constă în prevenirea şi tratarea guturaiurilor, faringitelor şi amigdalitelor repetate, a rahitismului, tuberculozei şi a bolilor infecţioase şi în evitarea celorlalte cauze amintite.
Igiena faringelui. Faringele copiilor este mai susceptibil la infecţii, datorită fragilităţii mucoasei sale, datorită constituţiei limfatice a multor copii şi ca o consecinţă (complicaţie) a infecţiilor nasului şi a răcelilor mai frecvente la copii.
Faringitele şi amigdalitele se manifestă prin roşirea mucoasei faringiene, hipertrofia inflamatorie a amigdalelor, dureri în gît şi febră neobligatorie. La apariţia lor, în special a amigdalitelor, contribuie aceeaşi factori predispozanţi şi favorizanţi ca în cazul vegetaţiilor adenoide, dar, în special, răceala, aerul iritant rece respirat pe gură, sau reprezintă complicaţii ale bolilor nasului. Infecţiile faringiene sunt dăunătoare, în special, prin complicaţiile lor : otite, sinuzite, laringite şi bronşite, iar amigdalitele constituie totodată focare de infecţie care pot cauza reumatismul cardioarticular acut şi nefrita acută. Profilaxia faringitelor şi amigdalitelor se face prin evitarea răcelilor, a respiraţiei pe gură, în special când e frig, prin prevenirea şi tratarea bolilor nasului, prin evitarea fumatului şi prin talazoprofilaxie (cură la mare).
Igiena laringelui. Laringele este în plină dezvoltare începând de la vârsta de 5 ani şi, în special, în perioada de maturizare sexuală. în această ultimă perioadă are loc modificarea vocii şi diferenţierea ei la băieţi şi la fete. Igiena laringelui se referă la prevenirea laringitelor şi astfel la protejarea funcţiei sale respiratorii şi a vocii, şi la stimularea dezvoltării vocii prin cântatul şi declamatul raţional, cu evitarea exceselor, mai ales la pubertate.
Laringitele sunt inflamaţii ale mucoasei laringiene exteriorizate prin răguşeală şi scăderea intensităţii vocii, putând merge până la dispariţia totală a vocii pentru o scurtă perioadă de timp, în cazul laringitei acute. Printre cauzele favorizante ale laringitei banale sunt incriminate răceala, datorită schimbărilor bruşte de temperatură, aerul rece respirat pe gură ca efect al bolilor nasului, infecţii ale căilor respiratorii superioare şi amigdalitele, fumatul şi excesele de vorbire, râs, cântat, ţipat. Fragilitatea mucoasei laringiene a copiilor reprezintă cauza predispozantă. Profilaxia laringitelor constă în evitarea tuturor cauzelor favorizante, inclusiv prevenirea şi tratarea bolilor căilor respiratorii superioare şi a amigdalitelor.
Igiena traheei şi bronhiilor. Datorită particularităţilor căilor respiratorii ale copiilor (prezentate anterior) şi ca urmare a frecvenţei mai mari a răcelilor şi a infecţiilor căilor respiratorii superioare, copiii fac mai frecvent traheite şi bronşite.
Traheitele şi bronşitele sunt inflamaţii ale mucoaselor traheei şi a bronhiilor exteriorizate prin tuse, expectoraţie şi febră neobligatorie. La apariţia lor contribuie, în general, aceleaşi cauze ca ale laringitelor, cu excepţia exceselor de vorbire, râs, cântat şi ţipat. Sunt, de asemenea, cunoscute bronşitele tabagice şi bronşitele cauzate de praf în cursul unor munci fără respectarea măsurilor de protecţie. Profilaxia traheitelor şi bronşitelor constă în evitarea tuturor acestor cauze.
Igiena plamânilor. Aceasta se referă la prevenirea bolilor pulmonare şi la protejarea şi stimularea funcţiei lor prin respectarea tuturor regulilor generale de igienă ale aparatului respirator prezentate o dată cu obiectivele igienei acestui aparat. Bolile mai frecvente ale plamânilor sunt infecţiile acestora. Datorită cauzelor prezentate în cadrul particularităţilor aparatului respirator, copiii fac mai lesne şi mai des infecţii pulmonare. Mai importante sunt : pneumonia, bronho-pneumonia şi tuberculoza pulmonară.
Pneumonia este o inflamaţie acută a alveolelor pulmonare dintr-un lob pulmonar, dintr-un întreg plămân sau din ambii plamâni, manifestată prin junghi puternic, frison iniţial puternic, ascensiune bruscă a temperaturii, respiraţie grea şi accelerată, tuse şi expectoraţie specifică. Bronhopneumonia este o inflamaţie acută a bronhiolelor mici şi a alveolelor acinilor pulmonari. Frisonul nu este unic şi nici iniţial, febra nu se instalează atât de brusc, iar starea generală a copilului este mai puţin alterată.
Pneumonia şi bronhopneumonia pot avea ca origine infecţiile bronhice, dar, în general, ele sunt cauzate de răceală ca efect o influenţei schimbărilor bruşte de temperatură asupra unui organism necălit. Profilaxia lor constă deci în prevenirea şi tratarea bronşitelor şi în prevenirea răcelii. în acest scop, copiii trebuie să evite să iasă în frig dezbrăcaţi, în special dacă sunt transpiraţi, trebuie să se evite supraîncălzirea încăperilor, lipsa de mişcare în frig, iar copiii transpiraţi în timpul jocurilor în curte vor trebui să intre imediat la căldură, în special iarna.
Trebuie să se folosească o îmbrăcăminte adecvată temperaturii ambiante, ştiind că îmbrăcămintea prea groasă favorizează transpiraţia, iar aceasta favorizează pierderile de căldură. Copiii trebuie, de asemenea, să evite băile excesiv de reci în aer liber, primăvara şi toamna, şi culcatul pe zăpadă în timpul jocului sau pe pământ umed în timpul excursiilor. Trebuie să se evite folosirea apei de la gheaţă, în special dacă elevul este asudat.
sursa imaginii freeschoolclipart.com
Tag-uri: plamani, ritm, alveole, inspiratie |
- Ce este dispensarizarea (11167 visits)
- Despre sange - elementele figurate eritrocite, leucocite, trombocite (9540 visits)
- Ce este cortizonul (8982 visits)
- De ce ne vajaie capul (8745 visits)
- Bolile globulelor albe (6267 visits)
- Ce este diureza (5797 visits)
- Despre scoarta cerebrala (5468 visits)
- Afectiunile endocrine si tratarea lor in statiuni (5369 visits)
- Notiuni despre igiena copilului si a adolescentului (4878 visits)
- Care sunt alimentele permise si nepermise pentru cardiaci (4431 visits)
- Ce este congestia pulmonara (4227 visits)
- Ce este coagularea sangelui (4206 visits)
- Ce importanta are bromura ? (4145 visits)
- Ce este formolul (4085 visits)
- Despre undele ultrascurte (3680 visits)
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
Categorie: Sanatate - ( Sanatate - Archiva)
Data Adaugarii: 21 October '08
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :