Statistics:
Visits: 1,313 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei Ritmuri pentru nuntile necesare scrisa de Ion Barbu - a doua parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei Ritmuri pentru nuntile necesare scrisa de Ion Barbu - a doua parte |
Cunoasterea este dirijata, la acest prim nivel, catre “tronul moalei Vineri†(simbolizand maxima intensitate a exaltarii erotice). Eul poetic se manifesta acum doar ca fiinta dionisiaca, redusa la mecanica instinctelor, exteriorizand un senzualism extrem, ce izvoraste dintr-o energie vitala descatusata dezordonat: “Inspre tronul moalei Vineri / Brusc, ca toti amantii tineri, / Am vibrat / Inflacarat: // Vaporoasa / Rituala / O frumoasa / Massa / Scoala! / In bratara ta fa-mi loc / Ca sa joc, ca sa joc, / Dantul buf / Cu reverente / Ori mecanice cadenteâ€.
Mecanica erotica este sugerata prin viziunea mecanicii siderale (momentul de aflare pe aceeasi directie cu Soarele a doua planete - Venus si Pamantul). Simbolurile abstracte, alese din astronomie, pentru figurare a erosului, devin expresive prin inscrierea lor in dinamica incordata a frazei poetice. Ideea primei parti este aceea ca poezia nu se poate opri la mimetismul treptei senzoriale (“energie degradataâ€), care trebuie negata pentru atingerea unei ipostaze mai inalte: “Ah, ingrata / Energie degradata, / Bruta ce desfaci pripita / Grupul simplu din orbita, / Venera / Inima / In undire minima: // Aphelic / Perihelic / Conjunctiv (dodo) / Oponent (adio!)â€.
Dupa cercul lui Venus, a doua etapa a pelerinajului astral catre contopirea in Soare este cea intelectuala. “Roata capului†este guvernata de semnul lui Mercur - astrul cel mai apropiat de Soare in sistemul planetar. Mercur desemneaza cercul initierii prin ratiune, simbolizand inteligenta sterila, restrictiva, rece (in afara afectelor).
Comuniunea cu cercul lui Mercur este conditionata de negarea treptei senzoriale inferioare, ce condamna umanul la degradare: “Paj al Venerii, / Oral / Papagal! / In cristalul tau negat, / Spre acel fumegat / Fra Mercur / De pur augur, / Peste ingeri, serpi si rai / Suna vechi: / I-ro-la-haiâ€.
Simbolurile cunoasterii sunt descrise in termenii unei opozitii ireductibile: Intelectul este “conceputâ€, adica e idee pura, Erosul este impur, material; Intelectul este static, rece, “selectâ€, Erosul este dinamica dezordonata, afect si “degradareâ€; Intelectul “luciferic†este asociat castitatii, ascezei “cercetatoareâ€, hranindu-se din iconoclastia absoluta, si daca Intelectul se situeaza in atemporalitate (“Sus, pe Veacul impietritâ€).
Mecanica erotica este sugerata prin viziunea mecanicii siderale (momentul de aflare pe aceeasi directie cu Soarele a doua planete - Venus si Pamantul). Simbolurile abstracte, alese din astronomie, pentru figurare a erosului, devin expresive prin inscrierea lor in dinamica incordata a frazei poetice. Ideea primei parti este aceea ca poezia nu se poate opri la mimetismul treptei senzoriale (“energie degradataâ€), care trebuie negata pentru atingerea unei ipostaze mai inalte: “Ah, ingrata / Energie degradata, / Bruta ce desfaci pripita / Grupul simplu din orbita, / Venera / Inima / In undire minima: // Aphelic / Perihelic / Conjunctiv (dodo) / Oponent (adio!)â€.
Dupa cercul lui Venus, a doua etapa a pelerinajului astral catre contopirea in Soare este cea intelectuala. “Roata capului†este guvernata de semnul lui Mercur - astrul cel mai apropiat de Soare in sistemul planetar. Mercur desemneaza cercul initierii prin ratiune, simbolizand inteligenta sterila, restrictiva, rece (in afara afectelor).
Comuniunea cu cercul lui Mercur este conditionata de negarea treptei senzoriale inferioare, ce condamna umanul la degradare: “Paj al Venerii, / Oral / Papagal! / In cristalul tau negat, / Spre acel fumegat / Fra Mercur / De pur augur, / Peste ingeri, serpi si rai / Suna vechi: / I-ro-la-haiâ€.
Simbolurile cunoasterii sunt descrise in termenii unei opozitii ireductibile: Intelectul este “conceputâ€, adica e idee pura, Erosul este impur, material; Intelectul este static, rece, “selectâ€, Erosul este dinamica dezordonata, afect si “degradareâ€; Intelectul “luciferic†este asociat castitatii, ascezei “cercetatoareâ€, hranindu-se din iconoclastia absoluta, si daca Intelectul se situeaza in atemporalitate (“Sus, pe Veacul impietritâ€).
Tag-uri: ritmuri pentru nuntile necesare, ion barbu, poezie |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 07 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :