Statistics:
Visits: 5,084 Votes: 2 Fame Riser |
Fame Rank
4
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei Isarlak scrisa de Ion Barbu - prima parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei Isarlak scrisa de Ion Barbu - prima parte |
O parte din poemele ciclului balcanic (Nastratin Hogea la Isarlak, Domnisoara Hus, Isarlak si incheiere) au fost scrise in perioada 1921 - 1926, fiind apoi incluse in volumul Joc secund (1930), in care alcatuiesc sectiunea intitulata Isarlak. Balcanismul sustine, cel putin la prima lectura, unitatea de continut a acestui ciclu poetic.
Asezata sub auspiciile “lumii lui Anton Pannâ€, careia ii este inchinata, poezia Isarlak transforma coordonata balcanica a literaturii noastre intr-o “valoare metafizica absoluta†(Marin Mincu, Opera literara a lui Ion Barbu), “contopire solara a simturilor cu intelectul, intr-un echilibru perfect†(ibidem).
Spatiul mitic al poeziei ni se dezvaluie odata cu cea dintai secventa - in care este descrisa o simbolica cetate s olara, univers paradisiac, suficient siesi, expresie a purificarii sufletesti. Indicii spatiali de configurare a lumii balcanice sunt, in mod voit, vagi (“La vreo Dunare turceascaâ€) pentru a sugera idealitatea lumii create, fara tangente cu o geografie si istorie reale. Atemporala si eterna, cetatea poetica Isarlak este plasata “La mijloc de Rau si Bunâ€, intr-o aceeasi ipostaza statica, prin perfecta echilibrare a celor doua principii morale antinomice, pastrate in potentialitate: “La vreo Dunare turceasca, / Pe ses vested, cu tutun, / La mijloc de Rau si Bun / Pan' la cer frangandu-si treapta, / Trebuie sa infloreasca: / Alba, / Dreapta / Isarlak! // Rupta din coasta de soare!â€.
Invocatia ludica din secventa urmatoare concretizeaza existenta “de rai†a utopicei lumi - imaginea paradisiaca a Isarlakului. Tentatia ludicului se alatura intentiei de a crea iluzia unui spatiu real, localizabil, in ritmuri de incantatie solemna: “Isarlak, inima mea, / Data-n alb, ca o raia / lntr-o zi cu var si ciuma, / Cuib de piatra si leguma / — Raiul meu, ramai asa! / Fii un targ temut, hilar / Si balcan-peninsular... // La fundul marii de aer / Toarce gatul, ca un caier, / In patrusprezece furci, / La raiele; / rar la turci! / Beata, intr-un singur vin: / Hazul Hogii Nastratinâ€.
Asezata sub semnul principiului solar, cetatea poetica este o lume ambigua, ce exista ca echilibrata conjugare a celor doua ordini - imanenta si transcendenta, reala (fenomenala) si ireala (ideala). Acest paradis artificial trebuie fixat intr-o singura, eterna ipostaza concreta (“— Raiul meu, ramai asa!â€). Din perspectiva identificarii afective a poetului cu cetatea-lume, contrastul simbolic “var†(= puritate) - “ciuma†(putrefactie a materiei, alterare a valorilor morale) devine emblema targului “temut, hilar†- univers ideal unde se echilibreaza totul si unde functioneaza pedeapsa exemplara a taierii capului, ca lege morala.
Asezata sub auspiciile “lumii lui Anton Pannâ€, careia ii este inchinata, poezia Isarlak transforma coordonata balcanica a literaturii noastre intr-o “valoare metafizica absoluta†(Marin Mincu, Opera literara a lui Ion Barbu), “contopire solara a simturilor cu intelectul, intr-un echilibru perfect†(ibidem).
Spatiul mitic al poeziei ni se dezvaluie odata cu cea dintai secventa - in care este descrisa o simbolica cetate s olara, univers paradisiac, suficient siesi, expresie a purificarii sufletesti. Indicii spatiali de configurare a lumii balcanice sunt, in mod voit, vagi (“La vreo Dunare turceascaâ€) pentru a sugera idealitatea lumii create, fara tangente cu o geografie si istorie reale. Atemporala si eterna, cetatea poetica Isarlak este plasata “La mijloc de Rau si Bunâ€, intr-o aceeasi ipostaza statica, prin perfecta echilibrare a celor doua principii morale antinomice, pastrate in potentialitate: “La vreo Dunare turceasca, / Pe ses vested, cu tutun, / La mijloc de Rau si Bun / Pan' la cer frangandu-si treapta, / Trebuie sa infloreasca: / Alba, / Dreapta / Isarlak! // Rupta din coasta de soare!â€.
Invocatia ludica din secventa urmatoare concretizeaza existenta “de rai†a utopicei lumi - imaginea paradisiaca a Isarlakului. Tentatia ludicului se alatura intentiei de a crea iluzia unui spatiu real, localizabil, in ritmuri de incantatie solemna: “Isarlak, inima mea, / Data-n alb, ca o raia / lntr-o zi cu var si ciuma, / Cuib de piatra si leguma / — Raiul meu, ramai asa! / Fii un targ temut, hilar / Si balcan-peninsular... // La fundul marii de aer / Toarce gatul, ca un caier, / In patrusprezece furci, / La raiele; / rar la turci! / Beata, intr-un singur vin: / Hazul Hogii Nastratinâ€.
Asezata sub semnul principiului solar, cetatea poetica este o lume ambigua, ce exista ca echilibrata conjugare a celor doua ordini - imanenta si transcendenta, reala (fenomenala) si ireala (ideala). Acest paradis artificial trebuie fixat intr-o singura, eterna ipostaza concreta (“— Raiul meu, ramai asa!â€). Din perspectiva identificarii afective a poetului cu cetatea-lume, contrastul simbolic “var†(= puritate) - “ciuma†(putrefactie a materiei, alterare a valorilor morale) devine emblema targului “temut, hilar†- univers ideal unde se echilibreaza totul si unde functioneaza pedeapsa exemplara a taierii capului, ca lege morala.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 07 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :