Statistics:
Visits: 1,337 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul operei Amurgul gandurilor scrisa de Emil Cioran - a treia parte
Q: | Intreaba despre Comentariul operei Amurgul gandurilor scrisa de Emil Cioran - a treia parte |
Expresia parcimonioasa dar exploziva, derutanta cateodata in continut, insa intotdeauna vitalista in forma este la ea acasa pe parcursul intregului volum "Fiecare om este propriul lui cersetor" sau "Vocea sangelui este o elegie neintrerupta" sau "intr-o lume fara melancolie, privighetorile ar incepe sa scuipe si crinii ar deschide un bordel", ca si "Orice fel de luciditate este constanta unei pierderi".
Ceea ce atrage imediat atentia este accentul pus, intr-un chip filozofic, neconventional, nesistematic, pe o dilema tipic filozofica sapientiala veche de cand lumea viata sau spiritul? Alegerea este echivalenta cu plasarea pe orbita vesnicei ispasiri si, bineinteles, cu suspendarea mantuirii.
Cele doua categorii se gasesc in raport de inversa proportionalitate: cu cat apet itul pentru cunoastere sporeste, cu atat functiile biologice, garantie a imunitatii, slabesc. Urmeaza ca iluminatii, livrestii, inteleptii sunt persoane decolorate, fara seva, intretinand relatii intime cu moartea Cautatorului de absolut nu-i ramane decat sa conchida ca "nu-mi stiu vreo senzatie pe care sa n-o fi ingropat in gand. (Spiritul e un mormant al naturii)".
Dilema capata dimensiunile tragicului pentru ca doar un sector marginal, detestat al existentei, poate favoriza starile de gratie, si anume boala, elogiata ca fiind semnul celor alesi. Prin atitudinea sa in fata instinctului energizant, omul se situeaza intr-o sfera morbida chiar numele speciei, "Homo sapiens", il recomanda drept un exemplar aflat in contradictie cu marea lege a naturii: autoconservarea. Un simptom indubitabil pentru constiinta crepusculara il constituie pasiunea pentru muzica Wagner si Bach, prezente constante in mai multe volume, simbolizeaza apoteoza spiritului dar si decadenta lui, prin chiar valoarea lor inegalabila Pentru individul comun, sanatos, racordat la ritmurile nefalsificate ale Naturii, chemarile de sirena provocatoare raman fara ecou.
Daca boala este o cale spre transcendent, ea se va asocia in chip necesar cu gandurile si cu inefabilul sonor "intocmai ca gandurile, muzica se instaleaza in golurile vitale. Un sange proaspat si o carne rumena rezista ademenirilor vibrante, n-au spatiu pentru ele; boala insa le face loc".
Nobletea la Cioran este rezultanta unor lipsuri in ordine biologica sanatatea tinand de o absenta de intensitate. intr-un organism "atins" (alt termen recurent), metodele de supravietuire presupun o componenta eroica o zbatere problematica fara nimic comun cu felul in care curge o viata obisnuita echilibrata De un net anticlasicism se dovedestee fiecare pozitie fata de lucrurile asezate, acreditate de uzul public, care, in epoca lui Boleau, de pilda erau circumscrise de notiunea de "bun-simt".
Ceea ce atrage imediat atentia este accentul pus, intr-un chip filozofic, neconventional, nesistematic, pe o dilema tipic filozofica sapientiala veche de cand lumea viata sau spiritul? Alegerea este echivalenta cu plasarea pe orbita vesnicei ispasiri si, bineinteles, cu suspendarea mantuirii.
Cele doua categorii se gasesc in raport de inversa proportionalitate: cu cat apet itul pentru cunoastere sporeste, cu atat functiile biologice, garantie a imunitatii, slabesc. Urmeaza ca iluminatii, livrestii, inteleptii sunt persoane decolorate, fara seva, intretinand relatii intime cu moartea Cautatorului de absolut nu-i ramane decat sa conchida ca "nu-mi stiu vreo senzatie pe care sa n-o fi ingropat in gand. (Spiritul e un mormant al naturii)".
Dilema capata dimensiunile tragicului pentru ca doar un sector marginal, detestat al existentei, poate favoriza starile de gratie, si anume boala, elogiata ca fiind semnul celor alesi. Prin atitudinea sa in fata instinctului energizant, omul se situeaza intr-o sfera morbida chiar numele speciei, "Homo sapiens", il recomanda drept un exemplar aflat in contradictie cu marea lege a naturii: autoconservarea. Un simptom indubitabil pentru constiinta crepusculara il constituie pasiunea pentru muzica Wagner si Bach, prezente constante in mai multe volume, simbolizeaza apoteoza spiritului dar si decadenta lui, prin chiar valoarea lor inegalabila Pentru individul comun, sanatos, racordat la ritmurile nefalsificate ale Naturii, chemarile de sirena provocatoare raman fara ecou.
Daca boala este o cale spre transcendent, ea se va asocia in chip necesar cu gandurile si cu inefabilul sonor "intocmai ca gandurile, muzica se instaleaza in golurile vitale. Un sange proaspat si o carne rumena rezista ademenirilor vibrante, n-au spatiu pentru ele; boala insa le face loc".
Nobletea la Cioran este rezultanta unor lipsuri in ordine biologica sanatatea tinand de o absenta de intensitate. intr-un organism "atins" (alt termen recurent), metodele de supravietuire presupun o componenta eroica o zbatere problematica fara nimic comun cu felul in care curge o viata obisnuita echilibrata De un net anticlasicism se dovedestee fiecare pozitie fata de lucrurile asezate, acreditate de uzul public, care, in epoca lui Boleau, de pilda erau circumscrise de notiunea de "bun-simt".
Tag-uri: emil cioran, amurgul gandurilor, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 23 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :