Statistics:
Visits: 975 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul operei Amurgul gandurilor scrisa de Emil Cioran - a doua parte
Q: | Intreaba despre Comentariul operei Amurgul gandurilor scrisa de Emil Cioran - a doua parte |
Asocierile bizare caracterizeaza tehnica filozofului, a carui specialitate, de esenta romantica deci contrastanta este formula oximoronica Tensiunea creata prin manuirea nonsalanta a acestei figuri rare care este oximoronul ne recomanda din plin specificul cioranian: "...omul este o ruina invincibila.
Cine i-o fi turnat atat entuziasm in deceptii?". Este, evident, un autoportret al atentului moralist care a devenit mizantrop incurabil. Unui asemenea ganditor ii este cel mai aproape arsenalul liric, cu marile sale categorii, ele insele poeme in embrion: melancolia suferinta tristetea nefericirea, plictiseala frumusetea maladiva iubirea ca exorcism in general, toate aceste ipostaze ale fiintei apar supradimensionate, exacerbate, caci starea predilecta este aceea de hybris, de exces covarsitor, generator de vertij.
Regimul care justifica ramanerea in viata amanand sinuciderea ca fiind o solutie oricand la indemana este intensitatea trairilor, pana si situatiile-limita ale speciei umane, patologicul, agonia sunt comparabile cu frenezia intr-un mod, desigur, paradoxal, cum este mai totul la Cioran. Un laitmotiv al creatiei este memorabil sintetizat in expresia "... a avea verva in agonie".
Autorul are in vedere un tur de fata fiind atras irezistibil de fenomenele atipice, dificile, ilariante. A nu abdica de la imperativul "vervei", a carei calitate, cum vedem, trebuie sa fie omniprezenta, reprezinta elementul simptomatic pentru viziunea dionisiaca a cartii.
Pana la sfarsitul carierei, cugetatorul nu si-a tradat o clipa optiunea pentru extatic, frenetic, febril, regasindu-se in orizontul vital propus de eroul lui Friederich Nietzsche in "Asa grait-a Zarathustra". Nu numai la nivelul ideatic este posibila raportarea la filozoful german, ci si la acela al expresivitatii: forma aforistica din "Amurgul gandurilor" detine prestigiul unui precedent ilustru. Nietzsche a sustinut mereu ca adevarurile nu trebuie dovedite, ci afirmate. Sub presiunea concentrarii discursului, percutanta si tensiunea cresc in aceeasi masura in care motivul abordat este mai delicat. De aici rezulta in mare parte, farmecul crispat al scriiturii cioraniene, cu mirobolantele ei jerbe stilistice.
Cine i-o fi turnat atat entuziasm in deceptii?". Este, evident, un autoportret al atentului moralist care a devenit mizantrop incurabil. Unui asemenea ganditor ii este cel mai aproape arsenalul liric, cu marile sale categorii, ele insele poeme in embrion: melancolia suferinta tristetea nefericirea, plictiseala frumusetea maladiva iubirea ca exorcism in general, toate aceste ipostaze ale fiintei apar supradimensionate, exacerbate, caci starea predilecta este aceea de hybris, de exces covarsitor, generator de vertij.
Regimul care justifica ramanerea in viata amanand sinuciderea ca fiind o solutie oricand la indemana este intensitatea trairilor, pana si situatiile-limita ale speciei umane, patologicul, agonia sunt comparabile cu frenezia intr-un mod, desigur, paradoxal, cum este mai totul la Cioran. Un laitmotiv al creatiei este memorabil sintetizat in expresia "... a avea verva in agonie".
Autorul are in vedere un tur de fata fiind atras irezistibil de fenomenele atipice, dificile, ilariante. A nu abdica de la imperativul "vervei", a carei calitate, cum vedem, trebuie sa fie omniprezenta, reprezinta elementul simptomatic pentru viziunea dionisiaca a cartii.
Pana la sfarsitul carierei, cugetatorul nu si-a tradat o clipa optiunea pentru extatic, frenetic, febril, regasindu-se in orizontul vital propus de eroul lui Friederich Nietzsche in "Asa grait-a Zarathustra". Nu numai la nivelul ideatic este posibila raportarea la filozoful german, ci si la acela al expresivitatii: forma aforistica din "Amurgul gandurilor" detine prestigiul unui precedent ilustru. Nietzsche a sustinut mereu ca adevarurile nu trebuie dovedite, ci afirmate. Sub presiunea concentrarii discursului, percutanta si tensiunea cresc in aceeasi masura in care motivul abordat este mai delicat. De aici rezulta in mare parte, farmecul crispat al scriiturii cioraniene, cu mirobolantele ei jerbe stilistice.
Tag-uri: emil cioran, amurgul gandurilor, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 23 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :