Statistics:
Visits: 1,474 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul operei Schimbarea la fata a Romaniei scrisa de Emil Cioran- partea a doua
Q: | Intreaba despre Comentariul operei Schimbarea la fata a Romaniei scrisa de Emil Cioran- partea a doua |
Astfel ca frazele vor fi cu atat mai provocatoare cu cat subiectul este mai sensibil: nu mai e vorba de zbuciumul individual, asumat ca atare, ci de acela colectiv, al unui neam intreg, ce pare ca-si rateaza, sistematic, sansele de a evolua. La asemenea miza, este limpede de ce anumite pasaje suna incendiar, aproape scandalos, si de ce izolarea unor asertiuni din context poate crea ilaritate. Insa lectorul avizat cunoaste percutanta paradoxului cioranian si eterna lui disponibilitate polemica.
Cand citim propozitii ca "Iubesc istoria Romaniei cu o ura grea", sau "Romania n-are nimic original in afara de tarani, arta populara si peisaj (de care nu e responsabila)", trebuie sa avem in vedere mai intai vocatia autorului de a aborda abrupt o tema delicata Totul se cere citit in registrul mesianic, in spiritul moralei crestine cuprinse in sintagma "Dumnezeu, pe cine iubeste, il cearta". Cioran, erijat in exponent al etniei sale, isi cearta poporul si, in patosul sau obstructiv, contureaza o alternativa la consacratul specific national.
Axa demonstratiei o constituie dialectica major-minor, aplicata la morfologia culturii. Apelul la Blaga este imperios: in aceeasi perioada, in 1935-37, filozoful de la Cluj publica partile constitutive ale "Trilogiei culturii", unde elogia modalitatea minora culturala, valorizand satul ca axis muncii. "Schimbarea la fata a Romaniei" pare conceputa ca o replica la "spatiul mioritic", sinteza de interpretari traditionaliste, arhaizante, cu denuntarea demoniei tehnologice, care a pervertit sufletul omului.
Categoriile enuntate de Blaga devin la Cioran subiectul unui caustic proces de demitizare, dus la ultimele consecinte in toate cele sase capitole centrate pe un motiv unic. mesianismul: "Tragedia culturilor mici", "Adamismul romanesc", "Golurile psihologice si istorice ale Romaniei", "Razboi si revolutie", "Lumea politicului", "Spirala istorica a Romaniei".
Orice comparatie cu o mare cultura ne defavorizeaza, tradandu-ne devitalizarea, incapacitatea de a crea un destin glorios. O ciudata si blamabila somnolenta, de insi periferici, ne-a situat in "sub-istorie": "Franta a risipit in timpul Revolutiei mai multa energie decat Romania intr-o mie de ani. Iata diferenta dintre istorie si sub-istorie". Cui i s-ar putea imputa apatia si excesivul spirit defensiv romanesc? Cioran crede ca fibrei bizantine, stagnante, cu "viziunea ei devitalizanta".
Cand citim propozitii ca "Iubesc istoria Romaniei cu o ura grea", sau "Romania n-are nimic original in afara de tarani, arta populara si peisaj (de care nu e responsabila)", trebuie sa avem in vedere mai intai vocatia autorului de a aborda abrupt o tema delicata Totul se cere citit in registrul mesianic, in spiritul moralei crestine cuprinse in sintagma "Dumnezeu, pe cine iubeste, il cearta". Cioran, erijat in exponent al etniei sale, isi cearta poporul si, in patosul sau obstructiv, contureaza o alternativa la consacratul specific national.
Axa demonstratiei o constituie dialectica major-minor, aplicata la morfologia culturii. Apelul la Blaga este imperios: in aceeasi perioada, in 1935-37, filozoful de la Cluj publica partile constitutive ale "Trilogiei culturii", unde elogia modalitatea minora culturala, valorizand satul ca axis muncii. "Schimbarea la fata a Romaniei" pare conceputa ca o replica la "spatiul mioritic", sinteza de interpretari traditionaliste, arhaizante, cu denuntarea demoniei tehnologice, care a pervertit sufletul omului.
Categoriile enuntate de Blaga devin la Cioran subiectul unui caustic proces de demitizare, dus la ultimele consecinte in toate cele sase capitole centrate pe un motiv unic. mesianismul: "Tragedia culturilor mici", "Adamismul romanesc", "Golurile psihologice si istorice ale Romaniei", "Razboi si revolutie", "Lumea politicului", "Spirala istorica a Romaniei".
Orice comparatie cu o mare cultura ne defavorizeaza, tradandu-ne devitalizarea, incapacitatea de a crea un destin glorios. O ciudata si blamabila somnolenta, de insi periferici, ne-a situat in "sub-istorie": "Franta a risipit in timpul Revolutiei mai multa energie decat Romania intr-o mie de ani. Iata diferenta dintre istorie si sub-istorie". Cui i s-ar putea imputa apatia si excesivul spirit defensiv romanesc? Cioran crede ca fibrei bizantine, stagnante, cu "viziunea ei devitalizanta".
Tag-uri: emil cioran, romania, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 23 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :