"Sunt ca o mare ce-şi retrage apele pentru a face loc lui Dumnezeu", mărturiseşte, în Amurgul gândurilor, Emil Cioran, cel care a intrat în viaţă în ziua de 8 aprilie 1911, pe pământul binecuvântat al Răşinarilor Sibiului, ca al doilea fiu al preotului Emilian Cioran şi al Elvirei (n. Comăniciu).

A urmat liceul "Gh. Lazăr" din Sibiu, Facultatea de Litere ÅŸi Filosofie din BucureÅŸti, unde ÅŸi-a trecut ÅŸi doctoratul cu o teză despre Bergson. A studiat în Germania (1933-l935); în anul 1940 a fost numit consilier cultural al Ambasadei României din Paris, în timp ce secretar de presă al LegaÅ£iei era Eugen Ionescu. Din anul 1945 s-a stabilit la Paris. A colaborat la presa vremii, publicistica anilor 194l-l944 fà „Æ’când obiectul volumului Singurătate ÅŸi destin.

Din anul 1947 a început să scrie numai în limba franceză. Remarcabil eseist, un stilist comparat adeseori cu La Bruyere, cu Pascal sau cu Nietzsche, Cioran are o operă complexă, pledând, în aforismele şi în fragmentele sale, "pentru ordonarea Haosului existenţial sub puterea Logosului".

OPERA: în limba română: Pe culmile disperării (1934); Cartea amăgirilor (1936); Schimbarea la fată a României (1936, 1941); Lacrimi şi sfinţi (1937); Amurgul gândurilor (1940).

In limba franceză: Tratat de descompunere (1949); Silogismele amărăciunii (1952); Ispita de a exista (1956); Istorie şi utopie (1960); Căderea în timp (1964); Demiurgul cel rău (1969); Despre neajunsul de a te fi născut (1973); Sfâşieri (1979); Exerciţii de admiraţie (1986); Mărturisiri şi anateme (1987).

In 1988 apare, la editura Cartea Românească, Eseuri (Exerciţii de admiraţie); începând cu anul 1990, la editura Humanitas apar operele lui Cioran, între care şi traducerile celor apărute în Franţa, inclusiv Indreptarul pătimaş rămas în manuscris din 1945 (în 1991). Intre 1931 - 1944 publică o serie de articole în presa românească, apărute în 1990 sub titlul "Revelaţiile durerii".

"In Amurgul gândurilor, cartea din 1936, el distinge între filosofii obiectivi, interesaţi de biografia ideilor, şi cei confesivi, pentru care ideile înseşi se cuvin căutate în autobiografie şi confesiune. A fi liric în gândire vrea să însemne tocmai a gândi asupra ta însuţi, a te livra, cu sinceritate şi cu pasiune." Nicolae Manolescu

---

Tag-uri: emil cioran, filozof, literatura

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 25 February '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---