Circulaţia sanguină asigură, pe de o parte, nutriţia organelor şi ţesuturilor cu substanţele nutritive şi oxigenul necesar celulelor, iar, pe de altă parte, eliminarea deşeurilor rezultate din arderile din organism. Circulaţia sangelui se face într-un sistem închis de canale (vasele sanguine) format din : artere, capilare şi vene. în afara acestora mai există o circulaţie limfatică, formată din vase mici prin care circulă limfa rezultată din lichidul aflat între celulele ţesuturilor ,- ea se varsă în sistemul venos. în drumul său prin vase, sangele circulă cu viteze şi presiuni diferite, avand valori maxime în aortă şi din ce în ce mai mici către periferie. în capilare şi venele mici viteza sangelui se reduce de mai multe sute de ori faţă de cea din aortă ; de asemeni presiunea sanguină scade de-a lungul coloanei de sange din artere spre capilare şi vene.

Energia care pune în mişcare sangele din vase este furnizată de inimă, care acţionează ca o pompă. Inima este un organ muscular, gol pe dinăuntru, alcătuit din patru camere sau cavităţi, două superioare (atrii) şi două inferioare (ventriculi). Ea se află în jumătatea stangă a cutiei toracice, avand o formă conică cu baza orientată în sus, înapoi şi spre dreapta, varful fiind situat în jos, înainte şi spre stanga, venind în contact cu peretele toracic. Ventriculii reprezintă masa musculară principală a inimi, dar între ei există uf ele deosebiri. Ventriculul drept pompează sangele în plămani cu o presiune relativ redusă în comparaţie cu presiunea arterială sistemică, de aceea peretele său muscular este mai subţire decat al ventriculului stang. în condiţii de boală, ventriculul drept suferă în bolile pulmonare cronice însoţite de hipertensiune în circulaţia pulmonară, în timp ce ventriculul stang are de efectuat un travaliu crescut în cursul hipertensiunii arteriale.

Peretele inimii este format din trei straturi. Un prim înveliş exterior, pericardul, separă inima de restul organelor toracice, iar un strat intern, endo-cardul, este cel care vine în contact direct cu sangele. între aceste straturi se găseşte miocardul, partea contractilă a inimii, care se contractă ritmic şi automat asigurînd funcţia de pompare a sangelui.

Camerele inimii sunt separate de sus în jos printr-un perete denumit septul inimii. în acest fel atriile nu comunică între ele şi nici ventriculii între ei. Comunicarea între atrii şi ventriculi se face printr-un orificiu care are la adult 5-6 cm2 şi care este prevăzut cu o valvula, denumită válvula atrioventriculară. In stanga, ea mai poartă numele de valvula mitrală pentru că forma ei bombată seamănă cu cea a unei mitre episcopale ; în dreapta poartă numele de válvula tricuspidă, deoarece este formată din trei foi. Aceste valvule au rostul de a împiedica sangele să fugă înapoi în atrii atunci cand ventriculii se contractă. Ventriculul stang dă naştere arterei aorte, care duce sangele în întreg organismul, iar ventriculul drept arterei pulmonare care duce sangele în plămani. între ventriculi şi aceste artere există un alt grup de valvule denumite sigmoide care se includ atunci cand ventriculul este relaxat si împiedică scurgerea de sange din artere spre ventriculi.

îmbolnăvirile aparatului valvular al inimii se intalnesc îndeosebi în cursul reumatismului acut. Influmatia ţesuturilor care iau parte la formarea valvulelor duce la sudarea sau la refracţia acestora. In acest caz, orificiile deservite devin îngustate (stenoze) opunand rezistenţă la trecerea sangelui, sau scapa sangele sub presiune, nefiind etanşe (insuficiente). În ambele cazuri camera cardiacă respectiva trebuie să depună un efort suplimentar, realizand o presiune mai mare (în caz de stenoze), fie vehiculand o cantitate mai mare de sange (în cazul Insuficienţelor).
In masa muşchiului inimii, în atriu, sept şi ventricoli se află un sistem de formaţiuni nodulare şi fascicule care cuprind ca o reţea masa miocardului. Prin această reţea sunt conduse impulsurile de natura bioelectrică care sunt capabile să excite şi să determine contracţia fibrelor musculare cardiace. Acest sistem poartă numele de sistem excito-conductor şi îmbolnăvirea lui poate duce la întreruperea conducerii stimulilor în interiorul inimii (blocuri).

---

Tag-uri: inima, cardiac, cardiovascular, boala

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 05 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---